Un om de succes este cel care poate construi o fundatie solida din caramizile pe care altii le-au aruncat in el.
David Brinkley

Arhiva pentru luna Septembrie 2010

Despre lege

30.09.2010| 19 Comentarii
Postat in: Comunicate de presa

Domnul europarlamentar Becali, în elanurile sale oratorice, nu este în stare să ţină seama de faptul că în România există legi care incriminează rasismul, intoleranţa şi xenofobia. A trata pe cineva cu dispreţul rasial cu care o face domnul Becali intră sub incidenţa legislaţiei române şi a normelor europene privind prevenirea si sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Voi dovedi aceasta în faţa instituţiilor abilitate ale statului român şi a instanţelor de judecată competente.
Anunţ public că îl dau în judecată pe domnul Becali pentru afirmaţiile făcute în public în zilele trecute.
Odată şi odată tot trebuie să afle şi el că în această ţară există legi, care sunt făcute pentru a fi respectate.

Gheorghe Copos

De vorbă

22.09.2010| 0 Comentarii
Postat in: Eseuri Cultura

Sunt momente în viaţă când simţi că ceva ţi-a reuşit şi te bucuri. Aşa ceva simt eu acum, citind comentariile. Mi-am dorit ca, împreună cu voi, să stabilim un dialog. Am reuşit. Am pornit dialogul pe teme de sport. Mi-am dorit, totuşi, ca temele acestui dialog să nu se limiteze la fotbal. Am ştiut mereu că suporterii rapidişti sunt oameni civilizaţi şi educaţi, cu care se pot discuta subiecte diverse. De aceea v-am propus să schimbăm opinii despre societate, despre economie, despre lume, în general. Văzând comentariile voastre sunt fericit că am reuşit să vă aduc în acest nou dialog. Arătăm astăzi României că galeria Rapidului nu se rezumă la a susţine echipa în stadion, cu mijloace specifice, ci poate oricând formula idei interesante despre multe alte lucruri. Dacă spuneam cuiva, acum câteva luni, că voi ajunge să discut cu voi, pe blog, filozofie, religie ori istorie universală, m-ar fi crezut nebun. Dar iată că e real. În mod firesc, părerile noastre diferă adesea. Vă respect punctele de vedere, chiar dacă, uneori, nu sunt de acord cu ele. Vă felicit pentru ele şi vă apreciez deschiderea. Gândim, deci existăm. Rene Descartes avea dreptate: „Cogito Ergo Sum” – „Gândesc, deci exist.”
Şi acum, să stăm de vorbă.

1. Despre lume

RAFAEL, eşti o comoară de idei. Propui atâtea teme de dezbatere încât nu pot să le comentez pe toate. Iată doar câteva puncte de vedere legate de susţinerile tale:
1. Referitor la părerea mea că ne-munca nu trebuie încurajată de stat:
Dle Copos, ce-ati putut scrie? Cata lipsa de umanitate in ceea ce ati scris. Adevarat e ca satulul nu-l crede pe cel flamand. Bogatul nu-l intelege pe cel sarac. ……
COMENTARIU: Eu nu văd societatea în termeni de „bogat” şi „sărac”. O văd în termeni de „harnic” şi „leneş”. Pe baza experienţei mele de o viaţă cred că orice om destoinic are capacitatea de a-şi asigura un trai prosper. Eu văd afirmarea omului ca fiind, în primul rând, o chestiune de voinţă şi de decizie personală: vreau sau nu să mă realizez, şi, dacă da, cum. Arthur Schopenhauer (îmi permit să fac referire la el, sunt convins că îţi este cunoscut) vorbea despre lume ca voinţă şi reprezentare. Dacă eşti decis să faci ceva bine, rezultatul vine de la sine: cultura, educaţia, bunăstarea sau performanţa în fotbal. Sărăcia este o consecinţă a lenei, a delăsării, a ne-muncii, nu un blestem metafizic. La fel, prosperitatea nu este un dar pe care îl găseşti pe stradă ci este o consecinţă a străduinţei, a imaginaţiei, a înţelegerii oportunităţilor momentului. Carlos Slim, cel mai bogat om din lume în acest moment, este fiul libanezului Julián Slim Haddad, care, la 14 ani, fără un ban în buzunar, a emigrat, singur, în Mexic, fără să cunoască o boabă de spaniolă. La 26 de ani, fiul său, Carlos, avea deja 40 de milioane de dolari. Ingvar Kamprad, fondatorul IKEA, şi-a început cariera circulând pe la vecini cu bicicleta şi vânzându-le chibrituri, peşte, decoraţiuni pentru pomul de Crăciun, seminţe, creioane şi pixuri. Cu banii câştigaţi până la 17 ani a fondat ceea ce a devenit apoi IKEA. Napoleon spunea că, în armata lui, fiecare soldat poartă în raniţă bastonul de mareşal. Este şi crezul meu în viaţă. Orice om are şansa sa, aflată la distanţă de o lungime de braţ. Trebuie doar să întindă braţul. Dacă vrea. Dacă nu …. e treaba lui. În ceea ce mă priveşte îmi amintesc cum, în anii 1990 şi 1991, când puneam pe picioare afacerea care astăzi este Ana Pan, programul meu de lucru începea la orele 3,30 în fiecare dimineaţă. Pentru aprovizionare foloseam un ARO amărât, cu remorcă. Iarna, motorul maşinii îngheţa şi programul începea cu dezgheţarea conductelor, folosind un şomoiog de cârpe aprinse … Un coşmar ! Apoi , de unul singur, încărcam maşina cu făină, cu bidoane cu frişcă şi cu alte materii prime. Sistemul de încărcare se numeşte „cu cârca”. La deschiderea magazinului trebuia ca toate să fie deja în magazie. Pe scurt, a fost greu. Programul ajungea, uneori, şi la 18 – 20 de ore de lucru pe zi. Nu mi-a fost uşor, dar nu regret nimic. Dacă ar trebui să o fac din nou, aş face-o fără ezitare.

2. Egalitarismul
A fost un timp cand …. totul se impartea in mod egal si fratesc intre aceste doua categorii sociale.
COMENTARIU: Regret dar, de data aceasta, nu pot fi de acord cu tine. Părerea mea este că egalitarismul reprezintă moartea sistemelor economice, chiar dacă, în plan social, el poate fi util, la un moment dat. Să luăm un exemplu. O fabrică de cuie. Doi angajaţi care fabrică cuiele. Plata pentru fiecare cui fabricat: 1 leu. Un angajat e harnic. Face 10 cuie pe zi. Celălalt, leneş, face 2 cuie, apoi bea, apoi doarme. Produce, deci, 2 cuie pe zi. În total fabrica produce 12 cuie pe zi. În teoria egalitaristă, „frăţească”, cum îi sui tu, fabrica va plăti 12 lei pentru cele 12 cuie: 6 lei celui care a produs 10 cuie, 6 lei celui care a produs 2 cuie. Ce obţinem: cel care munceşte va spune: „De ce să mai muncesc, când, în loc de 10 lei, primesc 6 lei, restul ducându-se la colegul meu leneş”. Şi nu mai munceşte cu sârg. Celălalt spune: „De ce să muncesc mai mult, când, pentru 2 cuie, primesc 6 lei ? E foarte bine aşa”. Şi nu mai munceşte nici el. Concluzie: aplicând împărţeala egalitaristă, în final nimeni nu mai munceşte. Aceasta a fost una din cauzele prăbuşirii sistemului economic socialist din Europa. În prezent acest sistem mai există doar în Cuba şi Coreea de Nord. În Cuba, Fidel Castro a recunoscut acum câteva zile că sistemul nu mai merge. Despre Coreea de Nord, ce să mai vorbim …

3. Despre credinţă
“Cain , Cain ce-ai facut cu fratele tau Abel?”….. Iisus a spus: “Veniti la Mine toti cei truditi si impovarati si Eu va voi da odihna ….. etc. etc.
COMENTARIU: Sunt impresionat de cunoştinţele tale din domeniul religiei creştine. Să ştii însă că în Sfânta Scriptură există şi numeroase pasaje în care creştinii sunt îndemnaţi la business, nu numai la odihnă. Iată unul dintre acestea: Noul Testament, Matei, Cap. 25, 14 – 30:
“…. Un om, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa. Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui şi a plecat. Îndată, mergând, cel ce luase cinci talanţi a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi. De asemenea şi cel cu doi a câştigat alţi doi. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său. După multă vreme a venit şi stăpânul acelor slugi şi a făcut socoteala cu ele. Şi apropiindu-se cel care luase cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se şi cel cu doi talanţi, a zis: Doamne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se apoi şi cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat. Şi temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău. Şi răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă. Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua. Iar pe sluga netrebnică aruncaţi-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.“
Ce părere ai ?

4. Despre morală şi despre repartizare
In aceasta societate trebuie o prefacere morala. Ca sa ajungi a preface lumea, trebuie mai intai ca sufletul omenesc sa se schimbe. Oamenii nu se vor putea infrati decat atunci cand fiecare dintre ei se va simti cu adevarat frate cu semenul sau.
COMENTARIU: De acord. Problema este că vorbim de 20 despre reforma morală. Care reformă ? Care morală ? Adaug un citat biblic extras din textul tău: “Plângi, fiule”.

Oamenii nu vor izbuti niciodata nici cu ajutorul stiintei si nici in numele propriilor interese sa imparta fara partinire avutul si drepturile.Fiecare va socoti ca are mai putin decat i se cuvine si va carti.Si, pizmuindu-l pe vecinul sau, va incerca sa-i vina de hac.
COMENTARIU: Citez: „Proprietatea privată burgheză modernă însă este ultima şi cea mai desăvârşită expresie a producţiei şi însuşirii produselor, întemeiate pe antagonisme de clasă, pe exploatarea unora de către ceilalţi. În acest sens comuniştii pot rezuma teoria lor în formula: desfiinţarea proprietăţii private. … ne imputaţi că vrem desfiinţarea proprietăţii voastre. Într-adevăr, vrem acest lucru.” (Din lucrarea: Karl Marx şi Friedrich Engels – Manifestul Partidului Comunist).
Unde am mai auzit oare asta ? Mai vrem odată ?

5. Despre repartizarea atribuţiilor
Raman dezamagit de … comportamentul distant si inuman al celor bogati fata de cei saraci, care nu  vreti sa aduceti nici un pic de mangaiere celui napastuit.
COMENTARIU: Eu privesc lucrurile de pe poziţia întreprinzătorului privat, care trebuie să organizeze eficient munca, pentru a realiza valoare adăugată, din care să plătească salarii şi impozite. Prin asta nu mă simt nici inuman, nici distant. Îmi fac doar treaba. Să stabilească cei 2.500 de angajaţi care iau salariu lunar de la ANA dacă încasarea regulată a salariului este o chestiune umană sau inumană, distantă sau apropiată. În ceea ce priveşte mângâierea năpăstuiţilor, aceasta este atribuţia Bisericilor şi a Ministerului Protecţiei Sociale. Eu sunt doar un întreprinzător şi atât. Nu sunt duhovnic.

6. Despre istorie
Trebuie spus adevarul despre societatea romaneasca. …  Stiti dvs . cine e poporul roman? Acest popor a jucat un rol insemnat in istoria umanitatii … Burebista … Cezar … Germanii … Ultimii imparati romani erau de origine traca …. Mitologia greaca … Paul Lazar Toncilescu, lingvist, … Gabriel Gheorghe , reputat cercetator, … cea mai veche scriere 5200 I.H., s-a descoperit la Tartaria …. noi am creat cultura europana prin reprezentantii nostri de marca. Romanii au dat dovada de eroism la Plevna 1877, Marasesti , Marasti si Oituz ….
COMENTARIU: În principiu sunt de acord cu tine. Poporul român este remarcabil şi eroic. Despre faptul că noi am creat cultura europeană însă …….. . Un pic de realism nu strică niciodată.

7. Despre învăţământ şi sănătate
Dvs., vedeti institutile statului : sanatatea, invatamantul , ca pe niste poveri, iar saracul stat ce greu ii vine sa intretina.
COMENTARIU: Cred că nu ai înţeles bine poziţia mea: nu le văd ca pe o povară, ci ca pe priorităţi fundamentale, pe care statul ar trebui să le aibă în vedere, în primul şi în primul rând.

8. Despre bogăţia statului
Gresiti, statul acesta esta atat de bogat incat nici nu va puteti inchipui. Dar toata bogatia nu apartine poporului ci, anumitor persoane , care , ne dau lectii de democratie si economie.
COMENTARIU: Ai dreptate. Circulă o glumă neagră şi cinică: vă daţi seama cât e de bogată România dacă, după 20 de ani, tot mai e ceva de furat ?

ACIELV
“Sa ne intindem cat ne este plapuma”. Bani in sistem exista, sunt suficienti, dar sunt prost utilizati. Problema este mai complicata, venituri mai mari la buget nu rezolva dificultatile din acest moment. Nici macar pe termen scurt. Trebuie regandit sistemul in intregime. Vi se pare normal ca ajutoarele sociale sa fie consumate pe achizitia de marfuri nefiscalizate? Vi se pare normal ca institutiile publice sa fie conduse de persoane numite politic, care denatureaza rolul si importanta institutiei si o transforma intr-o unealta de represiune? “Stapanul isi invata sluga hoata” Daca nu gestionezi, utilizezi corect fondurile, imaginea furtului va afecta conceptul despre munca. Nu poti cere sa se munceasca mai mult, sa creasca numarul de contribuabili doar pentru a finanta un sistem public ineficient, neprincipial, falimentar. Primul semnal ar trebui sa vina din partea sistemului public ca el vrea sa se insanatoseasca, ca respecta legea asa cum este, ca aplica norme de conduita morala.
COMENTARIU: De acord cu tine. Sistemul trebuie regândit în întregime. Sub acest aspect sunt de acord cu poziţia Administraţiei. E necesară o reformare a statului.

BOGDY95
1. Despre job-uri

Domnule Copos,cum spuneti ca ,,de munca este” cand statul face din ce in ce mai multe disponibilizari?bugetarii fiind dati afara rand pe rand.
COMENTARIU: De muncă este, repet. Ai încercat vreodată să îţi repari televizorul ? Dar să remediezi defecţiunea la instalaţia de apă din casă ? Dar să schimbi tabla de pe acoperiş ? Dacă vrei să îţi pingeleşti pantofii, cum faci ? Dar dacă ai un scurt circuit în apartament ? Dacă ai un restaurant şi cauţi să angajezi un barman, cum faci ? Unde mai găseşti meseriaşii necesari ? Pentru că nu toată lumea are nevoie de specialişti în relaţii economice internaţionale sau în management, ori de consultanţi în relaţii publice, adică de ceea ce produce sistemul de învăţământ de la noi, probabil pentru export. Mai mult avem nevoie, în prezent, de buni meseriaşi.

2. Despre sectorul public şi despre cel privat
S-a ajuns sa fie mai conevanabil sa lucram la patron decat la stat.Problema este ca patronul (spre ex. detinatorul unui magazin) nu iti poate garanta ca magazinul respectiv nu se va inchide in urmatorii 3 ani sau chiar anul acesta;pe cand la stat spre ex. in invatamant estu cu totul altfel,deoarece de dascali va fi nevoie orice s-ar intampla.
COMENTARIU: E normal să fie aşa. Sectorul privat trebuie să reprezinte motorul. Acolo trebuie să fie grosul forţei de muncă. Statul trebuie să se ocupe doar de câteva domenii, cum ar fi politica externă, apărarea, ordinea publică, sănătatea, cultura, învăţământul de stat ori finanţele publice. Nu e normal ca toată populaţia să fie „funcţionar public”. Statul, cu cât e mai „mic”, cu atât e mai eficient şi ne costă mai puţin. Pe de altă parte, stabilitatea postului este o altă chestiune. După cum vezi, nici la Stat nu se mai pot garanta pe viaţă locurile de muncă. Vezi situaţia din administraţia publică din perspectiva ultimelor măsuri guvernamentale. În ceea ce priveşte învăţământul te rog să examinezi următorul aspect: populaţia României e în scădere. Cea şcolară – la fel. Există sate întregi depopulate. Nu se vor putea păstra şcoli în sate fără copii. Deci, şcolile se vor închide. Cadrele didactice vor avea mari probleme – au deja – în ceea ce priveşte găsirea unui loc de muncă.
Aici cred că e nimerit să vă atrag tuturor atenţia: documentaţi-vă asupra noţiunii de „mobilitate profesională”. Vedeţi din timp ce e de făcut dacă ai o meserie şi, într-o bună zi, afli că de meseria aceea nu mai are nevoie nimeni.

DANIEL
Dupa parerea mea cresterea numarului de contribuabili este doar o parte a solutiei de echilibrare a bugetului. La fel de important ca numarul de contribuabili este si contributia medie. Daca s-ar lua masuri de incurajare a mediului de afaceri (scaderea cotei unice sub valorile practicate de vecini) s-ar putea atrage investitii mai multe si prin urmare s-ar crea mai multe locuri de munca.
COMENTARIU: Este exact ceea ce spune mediul de afaceri, atunci când solicită reducerea impozitelor şi taxelor. Fiscalitatea înaltă stimulează evaziunea fiscală. Per total, la bugete se adună mai puţini bani.

COIOT
domnule Copos, aveti mare dreptate dar nici macar angajari nu se fac.de ce?pentru ca tot ce producea tara s-a desfiintat sau s-a privatizat.nu mai exista fabricile care ne aduceau sume imense in tara.toti banii nostri se duc afara.agricultura este la pamant.am ajuns sa cumparam si banala apa din afara tarii.prea putin exportam si prea mult importam.
COMENTARIU: Mi-ar plăcea să te contrazic, dar nu pot. Într-adevăr, se produce foarte puţin. Agricultura e jos de tot. Se importă, e drept , până şi apă Evian. Importurile sunt mari. Nu e loc aici de comentat care a fost strategia de privatizare, corelată cu cea de construcţii de vile impunătoare. Ceea ce vreau să vă spun este următorul lucru: românii sunt văzuţi ca nişte interlocutori pesimişti. Când vorbim între noi, de obicei ne plângem: de muncă, de stress, de copii, de familie, de vreme, de echipa naţională, de reumatism. De cele mai multe ori terminăm de vorbit fără să găsim o soluţie şi un motiv de optimism. Deci, hai să încercăm invers, adică să vedem şi partea plină a paharului: în industrie nu se mai produce ca pe vremuri, dar ceea ce se produce se realizează de calitate, cu utilaje moderne. Vă spune asta un industriaş adevărat. Ceea ce se produce bun se şi exportă: Logan, oţel, mobilă, etc. Agricultura e jos dar au apărut oameni care încep să ştie să organizeze treaba acolo. Printre ei sunt chiar şi colegi de-ai mei din lumea fotbalului. Să fim optimişti. Ce altceva putem face ?

2. Despre fotbal

RAPIDISTUL ÎNFOCAT DIN BERCENI
haide vino pe Giulesti , RAPID e echipa mea si eu ma mandresc cu ea!!!!Incurajam rapidul pana murim,cel mai frumos lucru pe care-l stim!!LALALA LALALA LALA LA , LALALAL LALALA LA LA!!!
bravo copos  in sfarsit  misa  indeplinit  dorita sa avem jucatorii buni eu deacea  te tot  injuram ca  vriam sa mise  indeplineasca aceasta  dorinta
COMENTARIU: De multe ori mă întreb: oare de ce m-am băgat în povestea asta cu fotbalul? Citind mesajul de mai sus înţeleg şi îmi dau dreptate 100 % pentru ce am făcut. Orice cheltuială este mică dacă ea reuşeşte să producă atâta bucurie suporterilor. Rapidistule, îţi mulţumesc şi eu, pentru mesaj ca şi pentru înjurături – atunci când au fost bine intenţionate. Mi-ai confirmat că ceea ce am făcut nu a fost degeaba.

IONUŢ
nu putem sa ne batem nici macar la primele 5 locuri fara un varf serios!
Despre Junior Moraes, Ladji Keita, Nationala, Spadacio, Herea, Cesinha, SAhtior, Boya, JP Pinto, Cassio, Eric de Oliveira, Maftei, Rui Duarte, Marcos Antonio, lazar.
COMENTARIU: Comentarii interesante, făcute de un om priceput, informat şi pasionat. Unele lucruri sunt posibile, altele mai greu.

THEO RAPID SUA
DOMNULE COPOS SUNT RAPIDIST NASCUT IN AMERICA CE FACEM AVEM NEVOIE DE ATACANTII!!!!!!, COPOS STI SA CITESTI ENGLEZA??, WE NEED A ATTACKER RIGHT AWAY … SPUENI LUI SUMUDICA SA BAGA PE MARDARE FUNDAS STINGA … AM OCHII LA JUCCATORI SI AM NUMAI 14ANI … TE ROG GEORGE DIN SUFLET ASCULTA MA … SI NE BATEM LA TITLU CA DEGABA AVEM CEL MAI BUN PORTART CEL MAI BUNI FUNDASI SI MIJOLOCASI DACA NU AVEM ATACANT
COMENTARIU: Ştiu să citesc Engleza. Thank you for the message. Welcome to the Club and join the party.

MARIUS
Doar cu un magazin la stadion si cu un site care ar fi fost rusinos sa nu existe, nu se face marketing. O idee care stiu ca intrecut a mai fost dar niciodata concretizata asa cum trebuie, si ar fi foarte utila, un parteneriat cu CFR`ul sa existe in toate garile din tara sau macar in orasele mai mari, un spatiu de macar 3 m patrati de unde ai putea sa faci rost de un articol, suvenir cu echipa favorita ar face mult !
COMENTARIU: Am reţinut. Nu depinde doar de noi. Trebuie să vrea şi CFR-ul.

EMI
Domnule Copos, as dori sa stiu cand va fi gata tribuna care de cativa ani este scoasa din functie. Nu e la fel Giulestiul cu stadionul pe jumatate plin. Chiar asa de mare este investitia pentru renovarea tribunei cat sa aibe acces suporterii pe ea? Sau ramane asa pentru totdeauna?
COMENTARIU: Întrebaţi proprietarul.

3. Despre Marketing
NIŞULESCU ROBERT
Cand se deschide acel magazin Puma -RAPID de la stdion care initial trebuia sa fie deschis din data de 9 septembrie?
COMENTARIU: Nu se mai deschide. Negocierile lui Puma cu CS Rapid (care e un alt club, nu suntem noi) pentru un spaţiu comercial la stadion au căzut. Negociem acum noi cu Puma, direct, pentru vânzarea de produse Puma în Fan – shop-ul nostru.

Cum să facă statul rost de bani la buget

03.09.2010| 34 Comentarii
Postat in: Afaceri

Imaginaţi-vă că aveţi salariul de 600 de lei pe lună. Aveţi, totodată, de achitat diverse facturi, în valoare de 700 de lei pe lună. Vă gândiţi cum să faceţi. Primul lucru care vă vine în cap, normal, este să faceţi economii. Şi le faceţi. Strângeţi şurubul până când ajungeţi să nu mai cheltuiţi nimic. Degeaba, asta nu vă pune în poziţia de a achita facturile. Drept pentru care vă dezmeticiţi şi vă daţi seama că singura soluţie este să vă sporiţi veniturile: munciţi mai mult, sau vă luaţi un al doilea serviciu, sau vă găsiţi un loc de muncă mai bine plătit. Aşa câştigaţi bani în plus şi vă plătiţi facturile.
Trecem acum la Stat: el are de dus câteva poveri financiare uriaşe: sistemul de sănătate, cel de pensii, învăţământul. Nu îi ajung banii. Este pe deficit. Încearcă să scape tăind din diverse cheltuieli – salariile bugetarilor, spre exemplu. Chiar dacă le va tăia pe toate, tot nu o să îi ajungă banii, ca în exemplul cu cei 600 de lei pe lună. Singura soluţie este, deci, să încerce să crească veniturile. Sunt două direcţii posibile, una proastă, după părerea mea, şi alta bună.
Cea proastă este aceea de a pune noi biruri, cum ar fi joaca cu TVA-ul. Este calculat faptul că creşterea de TVA la 24 % aduce la buget o sumă nesemnificativă în comparaţie cu economia necontabilizată pe care o produce, ori cu scandalul şi mediatizarea creată în jurul său. Această creştere de TVA, în opinia mea, nu va putea rezolva problemele financiare ale statului.
Ca să vă prezint cealaltă posibilitate, cea care, cred eu, este cea corectă, trebuie să fac o precizare. În ultimii 20 de ani România s-a transformat într-un stat de asistaţi sociali: preşcolari, elevi, studenţi, mame, veterani, refugiaţi, handicapaţi, pensionari, revoluţionari, etc. Un procent însemnat din populaţie, care nu face nici un fel de efort fiscal, beneficiază de fel de fel de sporuri, de scutiri şi de alocaţii. Nu comentez dacă acestea sunt sau nu cuvenite. Comentez doar faptul că o mare parte din populaţie beneficiază de diverse drepturi, în condiţiile în care cei care alimentează bugetul, respectiv CONTRIBUABILII, sunt din ce în ce mai puţini, mai împovăraţi, şi contribuie cu sume tot mai mici. Din acest motiv Bugetul nu are cum să fie echilibrat.
Se discută mereu despre drepturi, despre ajutoare şi felurite forme de sprijin, despre refaceri de case, despre ajustări de salarii (în sus, bineînţeles), etc. Nu se vorbeşte însă despre lucrul esenţial: despre cum să se realizeze CREŞTEREA NUMĂRULUI DE CONTRIBUABILI. Pe româneşte: DESPRE DETERMINAREA OAMENILOR SĂ MEARGĂ LA MUNCĂ ! Ni se dau tot felul de legi. Una singură nu ni se dă: cea care să determine oamenii să muncească. Pentru că de lucru este. Noi nu suntem însă dispuşi să lucrăm. Deci, dacă de lucru este, noi de ce nu vrem să muncim ? Simplu, pentru că primim tot felul de ajutoare, de tot soiul. Am o cunoştinţă, în Germania, o tânără care a născut de curând. Ştiţi cât timp a durat ajutorul statului german? Două săptămâni, adică atât cât îţi trebuie ca să te hotărăşti: angajezi o bonă sau te retragi să-ţi creşti copilul. După aceea – gata cu ajutoarele !
Soluţia mea pentru adunarea de bani la buget este următoarea: trebuie să crească numărul de contribuabili, prin stimularea muncii. Normal mi se pare următorul lucru: cine munceşte, cine face ceva util pentru societate, să fie plătit şi să contribuie la bugetele statului, prin plata taxelor şi impozitelor legale; cine poate munci dar nu face nici un fel de efort pentru societate nu e cazul să fie sprijinit să continue în acest sens, adică să stea degeaba. Nu e normal ca ajutoarele să fie atât de multe şi de mari încât diferenţa dintre ele şi salariu să fie atât de mică încât să fie mai convenabil să trăieşti din ajutoare sociale decât să munceşti !