Arhiva pentru luna August 2010

Cred în sport şi în valenţele lui multiple. Din acest motiv îl sprijin cât de mult pot. Cu toată implicarea mea în acest domeniu nu pot să mă transform într-un om dedicat exclusiv sportului – antrenor, impresar sau altele de acest gen. Sunt şi voi rămâne un om de afaceri cu pasiune pentru sport. Dar - din păcate, poate  - sportul nu este totul pe această lume. De aceea vă propun ca astăzi să ne ocupăm de altceva decât de sport.
Am constatat, cu satisfacţie, că aproape toţi aveţi tendinţa de a judeca fotbalul ca pe un business, în termeni de bani şi de profit. E foarte bine, e un început. Nu e exclus ca, dacă vă veţi cultiva spiritul antreprenorial şi veţi avea şi puţină şansă, să deveniţi adevăraţi oameni de afaceri.
Hai să exersăm pe această temă, a businessului. Vă propun, ca un exerciţiu de imaginaţie dar şi de întoarcere în lumea adevărată, aşa dură cum e ea de multe ori, să discutăm despre mediul de afaceri, despre bani şi impozite, despre turism şi despre investiţii. Vă prezint punctele mele de vedere faţă de unele teme intens comentate în prezent şi vă solicit ca, de această dată, să faceţi comentarii strict la ideile de mai jos. După acest dialog vom reveni şi la fotbal.
Despre impozitarea averilor
Mi se pare corect ca sarcinile fiscale să fie aşezate în mod corespunzător, pentru toată lumea. Mi se pare corect ca veniturile să fie impozitate corect şi echitabil. În acelaşi timp mi se pare corect să avem grijă, respect şi milă faţă de bătrânii noştri, pensionarii. Să nu uităm că şi noi vom fi odată bătrâni. Mi se pare corect, de asemenea, ca acele averi care, în mod evident, nu pot fi justificate şi se dovedeşte că nu provin din activităţi legale, să fie în atenţia autorităţilor. Găsirea soluţiei optime nu e treaba mea. Prin vot, la alegeri, am delegat competenţa examinării acestui tip de probleme unei structuri care se cheamă Parlament. E treaba lui.
Despre profitabilitatea deschiderii unei afaceri în altă ţară
Adam Smith este părintele economiei ca ştiinţă. În 1776, în opera sa fundamentală, Avuţia naţiunilor, cercetare asupra naturii şi cauzelor ei, el arăta cum capitalul poate fi cu uşurinţă deplasat. Proprietarul de capital este propriu-zis un cetăţean al lumii şi nu este neapărat legat de o anumită ţară. Unul din avantajele proprietarului de capital este acela de a-şi putea transfera capitalul, dintr-o ţară în alta, atunci când acesta este supus unor acţiuni ostile ale autorităţilor. Opera lui Adam Smith datează de 234 de ani ! Pare să fie în continuare actuală.
Despre sprijinirea mediului de afaceri de către stat
În primul rând ar trebui ca statul, dacă nu ne ajută, măcar să nu ne încurce. Să nu mai inventeze tot felul de proceduri birocratice. Să nu înrăutăţească mediul de afaceri. Deja suntem pe panta descendentă şi interesul investitorilor străini faţă de România scade îngrijorător. Să nu modifice într-una legile, mai ales cele privind fiscalitatea. Pe noi nu ne interesează atât de mult CÂT DE MARI SAU DE MICI SUNT IMPOZITELE. Dorim, mai ales, să ştim CÂT VOR FI ELE ÎN VIITOR, ADICĂ SĂ ŞTIM CÂT VOM AVEA DE PLĂTIT LA ANUL, MULT SAU PUŢIN. Vrem să ştim din timp cât este multul sau puţinul acela. Vrem stabilitate şi predictibilitate. Vrem ca Guvernul să aibă puncte de vedere coerente, despre care să ştim că reprezintă poziţia oficială a Cabinetului.
În al doilea rând, dorim ca statul să îşi îndeplinească atribuţiile pe care şi le-a asumat. Dorim să se ocupe serios de infrastructura care asigură circulaţia, de autostrăzi, de drumuri, de căi ferate. Dacă statul nu ne vrea parteneri în asta, atunci să-şi îndeplinească atribuţiile. Este inadmisibil ca, în secolul XXI, să faci 250 de km, de la Bucureşti la Constanţa, în 5 ore. Sau 180 de km, de la Bucureşti la Braşov, tot în 5 ore. Iar călătoria cu trenul să dureze mai mult decât dura acum 10 ani.
Despre sprijinirea turismului montan de către stat
Cred că e necesar ca autorităţile publice să-şi facă treaba într-un domeniu pe care nu-l cedează şi fără de care turismul montan de schi nu va mai exista în curând: amenajarea domeniului schiabil. Pârtiile trebuie amenajate de Autorităţi. Dacă nu o fac – şi, deocamdată, nu o fac – atunci toate eforturile noastre de amenajare de hoteluri şi de servicii conexe la munte rămân fără obiect. Oamenii vin la munte iarna pentru a schia. Nu ai pârtii – nu ai schi - nu ai turism. Pentru un pahar de vin fiert băut pe zăpadă nu te duci 5 ore de la Bucureşti la Poiana Braşov.
Despre promovarea turismului românesc şi despre recâştigarea turiştilor români
Turismul nu e o doar o problemă de reclamă şi publicitate. E o problemă de ofertă, de servicii, de preţuri. Ca să ai turism îţi trebuie plaje amenajate şi curate la mare, pârtii de schi multe şi lungi, cu grade diferite de dificultate, la munte. Trasee turistice marcate şi supravegheate. Situri istorice întreţinute şi accesibile. Îţi trebuie drumuri. În afara acestor elemente totul e poveste. Frunzele şi videoclipurile, singure, nu conving turiştii. Infrastructura şi preţurile – da. Nici un turist român nu pleacă la schi în Austria pentru că îşi urăşte ţara. Pleacă pentru că acolo pârtiile EXISTĂ, pentru că mijloacele mecanice de transport funcţionează şi nu stai la coadă ore în şir, pentru că preţurile sunt mai mici decât la noi. Nici un român nu pleacă vara în Turcia din dragoste pentru Imperiul Otoman. Pleacă pentru staţiuni curate, pentru hoteluri confortabile, pentru plaje îngrijite, pentru negustori amabili şi pentru preţuri rezonabile. Despre asta e vorba.

Deci, repet propunerea: aştept comentariile voastre despre lumea de business. Despre fotbal: data viitoare.