Un om de succes este cel care poate construi o fundatie solida din caramizile pe care altii le-au aruncat in el.
David Brinkley

Sport

Domnului Tolontan. Cateva adevaruri

25.02.2014| 0 Comentarii
Postat in: Comunicate de presa, Media, Sport

Stimate domnule Tolontan,

De-a lungul a 8 ani aţi reuşit să ţineţi treaz interesul faţă de subiectul ”dosarul transferurilor” pe care, în ceea ce mă priveşte,  l-ați prezentat trunchiat şi tendențios. Sunteţi gazetar, trebuie să vindeţi ziarul, ca atare publicaţi în “Gazetă” informaţii despre sume calculate într-un mod pe care doar dumneavoastră personal îl puteţi, poate, descifra.

V-am prezentat informaţii şi v-am  dovedit, de mai multe ori, cu documente oficiale, că diferenţele care, potrivit dumneavoastră, ar exista între sumele de transfer declarate de clubul Rapid şi sumele real încasate NU EXISTĂ.

Continuaţi să faceţi abstracţie de documentele pe care vi le-am furnizat şi, ca şi acum 8 ani, continuaţi să afirmați – inclusiv în Gazeta Sporturilor din 25 februarie 2014 – că am declarat şi încasat alte sume decât cele reale.

Vă prezint încă o dată  datele şi înscrisurile doveditoare  referitoare la transferurile fotbaliştilor Dulca şi Bratu.

Referitor la transferul jucătorului DULCA:
În 1998 UFC Rapid l-a transferat pe jucătorul Cristian Dulca la Pohang Steelers Football Club din Coreea de Sud pentru o sumă totală de 600.000 USD. Tranzacţia a fost intermediată de mandatarul Kim Choung – Ho, impresar FIFA,  reprezentat de avocatul Sică Puşcoci, conform contractului de mandat din data de 30.11.1998, încheiat şi semnat de conducerea executivă a UFC Rapid. Din această sumă 450.000 USD au reprezentat indemnizaţia de transfer iar 150.000 USD au reprezentat remuneraţia cuvenită mandatarului. Plata indemnizaţiei de transfer de 450.000 USD a fost achitată în contul UFC Rapid Bucureşti în două tranşe: 120.000 USD au fost plătiţi în data de 31.01.1999 iar 330.000 USD au fost plătiţi în data de 1.02.1999. Suma de 150.000 USD a fost achitată de Pohang Steelers Football Club direct în contul dlui Sică Puşcoci, la data de 13.01.1999. Din aceasta suma, 145.000 USD au revenit impresarului Kim Choung – Ho.
Vă transmit alăturat documente care atestă afirmațiile de mai sus: documente bancare şi adresele  UFC Rapid  către bănci  din care rezultă,  fără echivoc,  că suma de  450.000 USD a fost încasată de UFC Rapid, prin bancă, iar suma de 150.000 USD a fost plătita de clubul coreean direct mandatarului.

Referitor la transferul jucătorului BRATU
Jucătorul Florin Bratu a fost transferat de la AFC Rapid Bucureşti la Galatasaray SK Istanbul conform contractului de transfer anexat, în care se prevede clar că  indemnizaţia de transfer este   în cuantum de 1.750.000 USD. Acest lucru a fost constatat şi însușit şi de către Garda Financiară care, în adresa înaintată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție,  arată:
„Aşa cum s-a arătat mai sus, sumele de bani rezultate din transferul jucătorului de fotbal au fost încasate în totalitate: 1.750.000 USD = 1.730.230,18 USD plus 19.769,82 USD aceasta din urmă reprezentând indemnizaţia de formare care a fost transferată direct clubului „Tractorul Braşov”  de către Galatasaray.”(pag 11 din adresa nr. 3011996/14.03.2006 )

AFC Rapid nu are nicio legătură cu suma de 1.000.000 USD încasată de dl Gheorghe Popescu.  Suma nu face parte din indemnizaţia de transfer, plata acesteia  a fost  făcută în afara contractului de transfer, către o altă persoană decât părţile contractante, fiind o plată străină de AFC Rapid. In faţa Înaltei Curți, dl Gheorghe Popescu   a depus înscrisuri emise de Galatasaray SK în care se precizează clar că suma de transfer a jucătorului Florin Bratu   a fost de 1.750.000 USD şi  se arată ce reprezintă  suma de 1.000.000 USD plătită de clubul Galatasaray direct dlui Popescu.

Vă solicit să luați act  de aceste documente şi să încetaţi să publicaţi informaţii neadevărate şi vădit tendenţioase despre transferurile operate de Rapid.

Anexez:
Referitor la transferul jucatorului Dulca Cristian:
1.    Pohang Steelers –ordine de plata:
–    Ordin de plata din data de 13.01.1999 emis de Pohang Steelers – plata 120.000 USD in contul UFC RAPID BUCURESTI;
–    Ordin de plata din data de 13.01.1999 emis de Pohang Steelers – plata 150.000 USD in contul  dlui SICA PUSCOCI;
–    Ordin de plata din data de 30.01.1999 emis de Pohang Steelers – plata 330.000 USD in contul  UFC RAPID BUCURESTI;
2. Dovada plata suma de 120.000USD
–    SWIFT din data de 13.01.1999 ;
–    Adresa UFC Rapid din 01.02.1999/catre BCR  justificare incasare suma 120.000 USD;
3.    Dovada plata suma de 330.000USD
–    SWIFT din data de 01.02.1999 ;
–    Adresa UFC Rapid din 04.02.1999/către BCR  justificare încasare suma 330.000 USD;
Referitor la transferul jucătorului Bratu Florian:
–    Contract transfer Galatasaray din 01.09.2003/Act adițional din data de 27.02.2003/modificare termene de plata;
–    Extras adresa  nr. 3011996/14.03.2006 emisă de Garda Financiară.

Cu stimă,
Gheorghe Copos

P.S. Pentru informarea corectă a cititorilor dvs.  precizez că Alexandra Copos, fiica mea, se află în România din data de 15.08.2013. Deplasările ei, în tara şi în străinătate, nu au nicio legătură cu evoluția dosarului transferurilor.

Precizari legate de unele informatii din mass media

22.03.2013| 10 Comentarii
Postat in: Sport

Legat de procedura de insolvenţă în care este implicat clubul FC Rapid şi de informaţiile apărute astăzi în mass media referitoare la acest subiect trebuie făcute câteva precizări.

În primul rând, Planul de reorganizare a clubului NU a fost încă supus aprobării, el e doar publicat în vederea examinării. Nu ştim încă ce va decide instanţa.

În al doilea rând, planul de reorganizare este conceput astfel încât să asigure supravieţuirea clubului. Acest lucru nu poate fi asigurat decât în condiţiile în care cea mai mare parte a creanţelor va fi anulată. Concret, şi societăţile comerciale din grupul ANA şi finanţatorul clubului, Gheorghe Copos, vor primi ZERO EURO din totalul creanţelor de 20 de milioane de euro înscrise în Tabelul de Creanţe şi care li se cuvin.

Singurul „succes” de care am putea vorbi ar fi salvarea şi redresarea Clubului, conform Planului de reorganizare.

Despre gesturi incalificabile şi despre decizii anti – europene

21.03.2013| 2 Comentarii
Postat in: Evenimente, Sport

Astăzi vorbim despre drepturile omului în Europa.
În acest domeniu există două concepţii: una, cea majoritară şi în general acceptată, este aceea că drepturile omului aparţin OMULUI văzut ca INDIVIDUALITATE. El, omul, persoana adică, are drepturi de care nu poate fi privat şi obligaţii pe care este chemat să le îndeplinească. O altă concepţie, minoritară până în prezent, vorbeşte despre DREPTURILE COLECTIVE: ar exista, se spune, drepturi care nu ar aparţine individului ci COLECTIVITĂŢII; responsabilităţile, obligaţiile – la fel.

Potrivit primei concepţii, pe care o împărtăşesc şi eu, drepturile şi obligaţiile sunt legate de INDIVID. Spre exemplu, dacă un individ greşeşte, este necesar ca, potrivit prevederilor legilor, acesta să fie identificat, judecat şi, dacă e cazul, condamnat. Totul potrivit legilor. În centrul întregii afaceri trebuie să se afle INDIVIDUL.

Asta – de principiu. Acum trec la concret. Deunăzi, la un meci de fotbal, un IRESPONSABIL a comis un gest incalificabil: a dat foc unui drapel naţional. Fără nici o logică. Fără nici o explicaţie. Fără nici un rost. Mă întreb: de ce o fi dat foc tocmai ACELUI drapel, când pe teren erau şi români, şi portughezi, şi brazilieni, şi unguri, şi cine mai ştie ce alte naţii. Ca să producă un conflict diplomatic internaţional care, până în prezent, a ajuns la nivel de Prim – ministru ? Ca să învenineze atmosfera meciului echipei naţionale de la Budapesta ? Ca să distrugă imaginea Galeriei ? Personal, cred că a făcut-o FĂRĂ NICI UN MOTIV. Pur şi simplu. Din prostie. Din lipsă de educaţie, inclusiv de educaţie sportivă, de educaţie de spectator şi de educaţie de „fan”. Fanii adevăraţi ştiu ce e voie şi ce nu într-un stadion. Cei din lumea sportului operează cu termeni specifici. Unul din ei este FAIR PLAY: în arenă SĂ JOCI CINSTIT şi CURAT. Dacă eşti om de sport. Dacă nu, mai bine stai afară.

În concluzie, gestul omului care arde steaguri este INCALIFICABIL. Netotul trebuie găsit, cercetat, judecat şi, dacă va fi găsit vinovat, sancţionat potrivit legii. În spiritul celor de mai sus despre drepturile omului, mă refer la INDIVIDUL care a săvârşit actul reprobabil şi blamat de toată lumea, fără excepţie. Acesta este gestul INCALIFICABIL.

Până aici totul e clar: avem de-a face cu un ins care trebuie scos dintre noi – măcar o perioadă, până va înţelege ce-i cu el pe acest pământ. Mai departe însă intrăm în încălcarea legislaţiei europene a drepturilor omului şi a Constituţiei României. În spiritul acestora, nimeni nu poate fi pedepsit pentru o faptă pe care nu a comis-o. Mai mult, nu este permis să aplici PEDEPSE COLECTIVE, sancţionând O COLECTIVITATE pentru fapte săvârşite de UN SINGUR INDIVID. Ce s-a întâmplat este aberant: pentru o faptă săvârşită de UN OM, de o PERSOANĂ FIZICĂ, a fost sancţionată o cu totul altă entitate, o PERSOANĂ JURIDICĂ. Ma refer la un club, la o societate comercială care nu avea nici o legătură cu făptuitorul, adică la FC RAPID. În plus, a fost sancţionată O COLECTIVITATE, suporterii clubului, care sunt privaţi de dreptul de a asista în viitor la un eveniment sportiv.

Domnilor de la Liga Profesionistă de Fotbal, vi se pare în continuare corectă decizia prin care sancţionaţi clubul şi suporterii pentru fapta unui individ ? Nu credeţi că ar fi cazul să modificaţi hotărârea şi să o aduceţi în Europa anului 2013 ?

FOTBAL CLUB RAPID COMUNICAT DE PRESĂ

15.02.2013| 1 Comentarii
Postat in: Afaceri, Comunicate de presa, Sport

Va prezint un comunicat de presa dat publicitatii astazi 15.02.2013 de FC Rapid Bucuresti

“Comunicat de presa

FC Rapid are de făcut câteva precizări în legătură cu articolul „George Copos e invincibil în afaceri » Taher, Iacov, Corvinul şi două bănci au rămas cu buza umflată!” apărut în ediţia electronică a cotidianului „Gazeta Sporturilor” din ziua de 15.02.2013 sub semnătura domnului Cătălin Popescu. Articolul se referă la tabelul preliminar de creanţe, dat publicităţii după întocmirea sa de către administratorul judiciar în dosarul de insolvenţă în care este implicat FC Rapid.

1.  La masa credală s-au înscris 163 de creditori care au solicitat creanţe în valoare de 210.838.992 lei, respectiv circa 48 de milioane de euro.
2. Solicitările au fost examinate de administratorul judiciar, în aplicarea prevederilor literei k) din art. 20 al Legii nr. 85 din 2006 privind procedura insolvenţei, care stabileşte că una din principalele obligaţii ale administratorului judiciar este: “verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea, precum şi întocmirea tabelului de creanţe.”
3.    Analizând cererile creditorilor şi documentele justificative pe care fiecare pretins creditor le-a ataşat cererii sale pentru a-şi dovedi creanţa, administratorul judiciar a admis suma de circa 148 de milioane de lei, adică aproximativ 34 milioane euro. Ca atare, în tabelul preliminar de creanţe au fost înscrise doar acele creanţe care au fost dovedite şi care îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege. Este ştiut că în cadrul procedurii de insolvenţă sunt luate în consideraţie DOAR ACELE CREANŢE CARE POT FI DOVEDITE.
4. Diferenţa dintre suma totală solicitată, respectiv 210.838.992 lei, şi cea admisă de administratorul judiciar, respectiv 148 milioane de lei, constă în faptul că multe aşa – zise creanţe fie că nu pot fi dovedite, fie că nu există, fie că nu mai există la data aprobării tabelului.
5. Pentru corecta informare a opiniei publice şi a mass media prezentăm câteva exemple semnificative de creanţe care au fost solicitate a fi înscrise iniţial dar care NU au fost aprobate de administratorul judiciar:
a.  Jucătorul Vladimir Bozovici a solicitat iniţial suma de 80.000 euro. Ulterior înregistrării solicitării, el a încheiat cu FC Rapid o înţelegere, reciproc avantajoasă, prin care s-a convenit asupra încetării colaborării sale cu clubul. Prin această înţelegere Bozovici a renunţat la suma solicitată. Ca atare, această creanţă ne mai existând, suma de 80.000 euro nu a mai fost aprobată de administratorul judiciar pentru a fi inclusă în tabelul preliminar de creanţe; situaţii similare există şi în cazul altor câţiva jucători care, iniţial, au solicitat diverse sume dar, ulterior, în urma unor negocieri, au renunţat la ele;
b. Unicredit Ţiriac Bank s-a înscris, iniţial, la masa credală cu 1.504.445 euro. Ulterior acestui moment FC Rapid a restituit, la scadenţă, suma datorată băncii, respectând prevederile contractului încheiat cu aceasta. Ca atare, administratorul judiciar a constatat că această creanţă nu mai există şi, în mod corespunzător, nu a aprobat-o. O situaţie asemănătoare apare în cazul ATE Bank;
c. Sumele solicitate de FC Corvinul Hunedoara şi de alţi câţiva creditori nu pot fi dovedite; ca atare, nici ele nu au fost aprobate de administratorul judiciar.
6.  Din motive de spaţiu ne oprim aici cu exemplele, făcând din nou precizarea că fiecare sumă care a fost admisă de administratorul judiciar se bazează pe dovezi certe privind existenţa creanţelor şi asupra caracterului lor lichid şi exigibil. În mod corespunzător, acele creanţe a căror existenţă nu poate fi dovedită nu au fost admise, conform prevederilor legii. Administratorul judiciar dispune de toate documentele şi probele în sprijinul hotărârii sale privind forma actuală a tabelului de creanţe.
7. Regretăm că „Gazeta Sporturilor” şi autorul Cătălin Popescu au ales, din nou, pentru a nu ştiu câta oară, să publice despre FC Rapid informaţii neverificate şi prezentate în mod tendenţios. Desigur, nu putem cere cititorilor să fie experţi în insolvenţă, pentru a-i cunoaşte mecanismele. Nu putem cere acest lucru nici măcar autorului – care, evident, este în NECUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ. Putem cere, însă, ca orice autor de bună credinţă să se documenteze şi să verifice în prealabil informaţiile pe care le publică – ceea ce nu a fost cazul nici de această dată. Considerăm că ar fi fost onest ca autorul să se intereseze care sunt motivele diferenţei dintre suma solicitată iniţial de creditori şi cea aprobată de administratorul judiciar – motive foarte simple, de altfel.
8. FC Rapid are în continuare toată deschiderea şi transparenţa de a furniza datele care să confirme faptul că procedura de insolvenţă se desfăşoară cu respectarea întocmai a tuturor prevederilor legale. Sunt în interesul general cunoaşterea adevărului, protejarea intereselor tuturor creditorilor şi salvarea clubului FC Rapid.
9. Regretăm caracterul tabloidic, scandaloid şi de telenovelă în care „Gazeta Sporturilor” prezintă situaţia de la FC Rapid. Am regreta dacă domnul Cătălin Popescu ar reuşi să transforme „Gazeta Sporturilor” în ceea ce „Academia Caţavencu” numea, pe vremuri, „Mazeta Sporturilor”.

Fotbal Club Rapid Bucureşti”

Scrisorile lui Copos. Scrisoarea a IV-a. Drept – credinciosului Cristian

10.12.2012| 2 Comentarii
Postat in: Afaceri, Eseuri Cultura, Sport

Stimate domnule Cristian Geambaşu,

Consider de datoria mea să fac câteva comentarii referitoare la articolul dumneavoastră, „Copos aşa cum îl ştiţi”. Având în vedere rezonanţa profund creştină a numelui dumneavoastră mă voi destăinui ca unui duhovnic, cu toată sinceritatea; aşa, măcar, vor afla cititorii „cum să îl ştie pe Copos”.

Să luăm lucrurile punctual, aşa cum v-am obişnuit în precedentele mele „Scrisori”:

1.    Aveţi o preocupare majoră în ceea ce priveşte relaţia mea cu justiţia. Apreciez. Păcat însă că memoria vă joacă feste, de cel puţin două ori:
a.    Uitaţi că înaintea instanţei care a pronunţat o condamnare a existat o altă instanţă, la fel de onorabilă, care a pronunţat O ACHITARE !
b.    Uitaţi de existenţa principiului prezumţiei de nevinovăţie, care spune că orice om este considerat NEVINOVAT până la rămânerea definitivă a unei sentinţe de condamnare; având în vedere că hotărârea la care faceţi referire NU ESTE DEFINITIVĂ, prezumţia de nevinovăţie mi se aplică.
2.    Aţi înţeles (sau, poate, aţi interpretat) greşit părerea mea despre doamna Maria Andrieş. În realitate, am o înaltă apreciere faţă de calităţile sale jurnalistice, absolut incontestabile. Citesc întotdeauna cu interes, cu pasiune chiar, articolele sale, mai ales pe cele despre mine. Totodată, sunt convins de multiplele sale talente. Am încercat să îi fac un compliment, nicidecum să o desconsider. Singura mea obiecţie faţă de analiza pe care a realizat-o mai deunăzi este aceea că, în general, fiecare om e bine să facă ceea ce ştie foarte bine. Or, în cazul de faţă, am convingerea că activităţile financiar bancare şi comerciale nu sunt „punctul forte” al colegei dumneavoastră. Altfel, ar fi om de afaceri ori de bancă. Poate că doamna este în situaţia lui Eminescu (la care aţi făcut referire în textul dumneavoastră): şi Eminescu a scris mult despre economie, ceea ce însă nu l-a ajutat să devină om de afaceri. El se pricepea la alte lucruri !
3. Jurnalismul nu este o activitate minoră. Se întâmplă însă ca jurnalismul să fie una, iar economia – alta. Fac apel din nou la memoria dumneavoastră şi vă rog să vă amintiţi cum a mers economia românească atunci când ministrul ei a fost, pentru o anumită perioadă, un jurnalist – pentru care, de altfel, am toată stima şi consideraţia. Ca jurnalist, nu ca ministru !
4.    „Clubul mi-a adus faimă şi bani”:
a.    întrebare retorică: aţi dori oare să vă aflaţi în stadionul Giuleşti, să fiţi George Copos şi să vă bucuraţi de faima mea din prezent? Mă îndoiesc !
b.    despre bani: v-aş dori să aveţi atâţia bani câţi am câştigat eu de pe urma Rapidului (pentru care am cheltuit milioanele de euro despre care ştiţi cu toţii), dar nu e creştineşte să blestemi în Postul Crăciunului !
5.    „Clubul pe care puneam mâna în urmă cu vreo 20 de ani” era ceva mort; mai exista doar numele din el. L-am reînviat. La solicitarea părinţilor celor care acum mă critică. Credeţi oare că a fost o greşeală ? Ar fi trebuit să îl las „să se ducă” ? Mă întreb şi eu !
6.    „Fiind la fel de nepriceput ca şi colega mea în ale finanţelor, continuu să nu cred că un imperiu al afacerilor se poate clădi pe fundaţie de savarine şi cărămizi de plăcinte.” Nu sunteţi deloc descalificat în ochii mei, doar că aveţi informaţie insuficientă. Uitaţi că foarte multe afaceri colosale se derulează în sectorul industriei alimentare: unii fac băuturi: Coca Cola ori Pepsi Cola; alţii fac ciocolată şi dulciuri: poate aţi auzit de Kraft Jacobs Suchard ori de Ferrero Rocher. Alţii fac savarine şi plăcinte. Credeţi-mă, „fundaţiile de savarine” şi „cărămizile de plăcinte” sunt un business adevărat. Oamenii au nevoie de alimente tot timpul.
7.    Aveţi dreptate când afirmaţi că plătesc salarii şi dezamorsez tensiuni sociale. Nu ştiu însă la ce vă referiţi când vorbiţi despre „dispreţul patronului faţă de salariatul netrebnic”, despre „capitalismul cu faţă comunistoidă” ori despre „aroganţa şi obrăznicia angajatorului faţă de angajat”. Dacă ar fi să căutăm resorturile comunistoide din societatea noastră, atunci ar trebui, poate, să le căutăm în altă parte. Chestiunea cu aroganţa, dispreţul şi obrăznicia angajatorului sunt extrase din manualele de istoria patriei, din cele de economie politică şi din cele de socialism ştiinţific tipărite înainte de 1989. Acolo se arată ce rău e burghezul. Poate doar moşierul să fie mai rău ! În realitate, lucrurile sunt simple şi piaţa le reglează pe toate: piaţa îţi arată de câţi angajaţi ai nevoie; ea îi impune cu cât să îi plăteşti, în funcţie de ce produci, la ce calitate şi la ce preţ vinzi; ea te obligă – cam ca acum, din păcate – să îţi adaptezi numărul de angajaţi la cerinţele pieţei. În rest, orice angajator serios ştie bine că fără angajaţii săi loiali nu poate rezista. Are tot interesul să îi ţină aproape de el şi mulţumiţi. Deci, chestiunea cu „dispreţul” este o gogoaşă „comunistoidă”.
8.    „George Copos nu este misogin”. Corect. Ceea ce i-am scris doamnei Maria Andrieş era legat strict de cunoaşterea sau nu a mecanismelor economice. Nu era un atac la nici o femeie din lume. Necunoscătorii în ale economiei sunt atât bărbaţi cât şi femei. Dacă, spre exemplu, în locul ei aţi fi scris dumneavoastră, mi-aş fi exprimat convingerea că sunteţi un excelent şofer, un mare jucător de jocuri pe calculator sau un minunat pescar. Dar staţi deoparte de finanţe şi comerţ – nu e lumea în care vă mişcaţi cu uşurinţă !
9.    Constat că în scris folosiţi „Î din I” şi „sînt” spre deosebire de mine, care folosesc „Î din A” şi „sunt”. Să consultăm amândoi Academia Română, prin Monitorul Oficial Nr. 59 din 22 martie 1993 – Regulile “Sextil Puşcariu”.

Cu stimă,
Gheorghe Copos

Scrisorile lui George Copos. Scrisoarea a II-a. Despre iubirea de Rapid

07.12.2012| 1 Comentarii
Postat in: Media, Sport

Stimate domnule Decebal Rădulescu,

Textele dumneavoastră sunt, de regulă, un amestec bizar de adevăr şi de neadevăr, de corectitudine şi de deviaţii de la realitate. Articolul de azi nu face excepţie. Să mă explic. Mai întâi despre partea deviantă.

Vorbiţi cu patos despre iubirea de Rapid, despre istoria şi tradiţia lui, despre nume mari din galeria de super-staruri afirmată în Giuleşti. Până aici, corect. După care mă acuzaţi de faptul că „am muls Rapidul până l-am lăsat fără vlagă”. Mi se pare profund incorect ceea ce afirmaţi. V-aţi întrebat vreodată, apropos de iubirea de un club, prin ce forme se manifestă această iubire ? O formă este aceea de a te duce la stadion şi de a te manifesta ca suporter. Este o formă admirabilă şi demnă de tot respectul – atâta timp cât te porţi civilizat şi nu obligi clubul la plăţi de zeci de mii de lei şi nu atragi suspendarea terenului de joc. Este deci o formă respectabilă de manifestare a iubirii, dar nu singura.

O altă formă este aceea de a încerca să asiguri unui club ceea ce îi este necesar pentru performanţă: bază de pregătire, tehnicieni, alimentaţie, asistenţă medicală, şi câte şi mai câte. Toate acestea costă. Nici dumneavoastră şi nici alţii dintre cei care staţi pe margine – în sensul că nu sunteţi implicaţi în mecanismele economice de asigurare a fondurilor necesare – nu vă puteţi imagina cât de dificil este acest lucru. Personal am asigurat clubului în jur de 21 milioane de euro, din 2009 încoace, de la momentul în care – am re – preluat clubul. De ce credeţi că am făcut acest lucru, dacă nu din iubire de Rapid ? Credeţi că nu mi-am dat seama că mulţi din aceşti bani nu se vor mai întoarce niciodată ? Mă puteţi crede chiar atât de naiv ?

Eu nu sunt un tip sentimental. Nu sărut drapele, nu dansez şi nici nu plâng în public, nici de fericire, nici de necaz. Dar asta nu înseamnă că nu simt „vişiniu” şi că nu aud şi noaptea, în somn, „glasul roţilor de tren”. Sunt un om al afacerilor. Forma mea de manifestare a iubirii de Rapid este aceea de a-i asigura sumele care îi sunt necesare.
Poate că tocmai iubirea de Rapid ne-a orbit, pe noi, cei care susţin sau conduc Rapidul,     într-atât încât să nu mai urmărim ferm modul în care au fost folosiţi banii. Poate ar fi trebuit să avem întrebări referitoare la numărul de jucători din lot, la salariile jucătorilor, la pretenţiile staff-urilor tehnice legate de aducerea unora sau a altora dintre jucători, etc.

Nu am făcut-o suficient de atent şi, la un moment dat, am constatat că banii s-au dus iar echipa nu merge. Nici un om raţional nu poate să vadă că maşina îi alunecă în prăpastie iar el să nu apese pe frână. Asta facem noi acum: apăsăm pe frână. Oprim un mecanism care funcţionează defectuos. Vrem reorganizarea clubului. O va face administratorul judiciar care va fi numit, care va astupa găurile prin care s-au scurs banii şi va impune un plan de redresare.

Deci: clubul nu e mort, nici nu va muri. Este doar momentul în care Rapid se transformă, se re – creează, într-o formă mult mai eficientă.
Ca să închei cu partea deviantă a textului dumneavoastră. Domnule Rădulescu, sunt convins că dumneavoastră ştiţi foarte bine că tot ce v-am scris este adevărat. În aceste condiţii, seara, când vă duceţi la culcare şi, ca orice bun creştin, faceţi bilanţul zilei întrebându-vă „Oare am greşit cu ceva astăzi ? Oare am nedreptăţit pe cineva astăzi?”, nu aveţi nici o remuşcare pentru faptul că mă judecaţi greşit în permanenţă ?

Acum trec la partea adevărată a articolului dumneavoastră. Sunt perfect de acord că suporterii trebuie să umple stadionul. Sunt de acord că Rapidul nu e nici unul din noi, cei care, acum, ne ocupăm de destinele lui. E mult mai mult şi mult deasupra. Este ceva sublim, care va dăinui, indiferent de greutăţile din ziua de azi. Rapidul are nevoie de galeria care să îi fie alături, care să îl susţină, fără injurii, fără acuzaţii şi fără acte necugetate. Echipa va dăinui – asta este misiunea pe care dorim să o îndeplinim. Ea trebuie să îi aibă alături pe cei care o iubesc, indiferent de cine sunt, vremelnic, finanţatorii ori conducătorii clubului.

Deci, în acord cu domnul Decebal Rădulescu, vă cer:
„Suporteri ai Rapidului, umpleţi Giuleştiul!”

Comunicat al FC Rapid. Insolvenţa – singurul mecanism juridico – economic care poate salva clubul

07.12.2012| 0 Comentarii
Postat in: Sport

Fotbal Club Rapid este organizat în prezent ca societate comercială pe acţiuni. O perioadă de timp activităţile clubului au fost încununate de succes, din punct de vedere sportiv. Începând cu ianuarie 2009, de când noi, recunoaştem, am făcut o imensă greşeală şi am re-preluat clubul, situaţia s-a deteriorat, acumulându-se obligaţii financiare împovărătoare.

În această situaţie conducerea clubului a căutat să identifice cea mai potrivită metodă de redresare a finanţelor clubului şi de salvare a existenţei acestuia.

Considerăm că această metodă este cea a insolvenţei.

Insolvenţa reprezintă acea situaţie în care debitorul nu mai dispune de suficiente fondurilor băneşti pentru plata datoriilor sale. Procedura de insolvenţă se poate aplica oricăror persoane juridice de drept privat care desfăşoară activităţi economice, deci şi cluburilor de fotbal constituite ca societăţi pe acţiuni.

Insolvenţă înseamnă că, spre exemplu, o societate, în cazul de faţă SC Fotbal Club Rapid SA, nu dispune, la un moment dat, de sumele necesare pentru a-şi plăti datoriile.

Legea insolvenţei are ca scop instituirea unei proceduri prin care să se acopere datoriile celui aflat in insolvenţă. Se urmăreşte salvarea societăţii aflate în dificultate prin reorganizarea acesteia, pe baza unui plan întocmit în acest sens. Procedura se derulează sub conducerea unui administrator special şi sub supravegherea unui administrator judiciar. Pe parcursul procedurii societatea este obligată să îndeplinească schimbările de structură prevăzute în plan. Procedura insolvenţei nu urmăreşte aşadar distrugerea societăţii ori intrarea ei în faliment. Este, pur şi simplu, un mecanism de „curăţare” de datorii a societăţii şi de însănătoşire financiară a acesteia.

După declanşarea procedurii de insolvenţă, societatea respectivă urmează să treacă  printr-o restructurare, în speranţa că ea se va „însănătoşi“. De asemenea, conducătorii companiei care a cerut insolvenţă nu vor mai controla situaţia financiară, de ea urmând a se ocupa administratorul judiciar. Acesta va stabili ordinea şi modul în care creditorii îşi vor recupera banii de la societatea care a intrat în insolvenţă.

Prin comparaţie, falimentul înseamnă o procedură diferită, aceea de încetare a existenţei unei societăţi comerciale, încetare ce se aplică acelora societăţi care nu – şi mai pot onora datoriile.

În România au existat şi până acum situaţii în care chiar şi cluburi sportive de reală performanţă, campioane ale României şi participante în cupele europene, să acumuleze datorii semnificative. Ca atare, ele au intrat în executare silită şi împotriva lor s-a solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă. Printre cluburile care, în timp, s-au aflat în asemenea situaţii se numără: Asociaţia F.C. Unirea Urziceni, Clubul Sportiv Unirea Urziceni, Clubul Sportiv Politehnica Unirea Iaşi, Clubul Sportiv FC Farul Constanţa, Societatea Fotbal Club Unirea 2006 SA din Alba Iulia, Fotbal Club U Craiova SA, FC Bihor Oradea, Asociaţia Fotbal Club Naţional Bucureşti.

Procedura de insolvenţă este aplicată cu succes şi în străinătate, în vederea salvării cluburilor de fotbal aflate în dificultate. Multe cluburi faimoase au trecut prin această experienţă: Queens Park Rangers, Derby County, Ipswich Town, Leeds United, Southampton – în Anglia, Dundee şi Rangers – în Scoţia, Mallorca – în Spania.

Leeds United, spre exemplu, a avut probleme financiare începând cu luna mai 2007. A intrat în administrare specială, a depăşit perioada critică şi s-a redresat. Trecerea prin reorganizare a ajutat clubul să devină atractiv pentru investitori, astfel încât acţiunile au fost achiziţionat, 100 %, de fondul de investiţii private „GFH Capital”, clubul găsindu-şi astfel un finanţator solid.

Queens Park Rangers a trecut prin dificultăţi financiare în 2007 – 2008, atunci când clubul a fost pus sub administraţie financiară. În urma redresării sale acţiunile clubului au fost cumpărate de proprietarii Formulei UNU, miliardarii Bernie Ecclestone şi Flavio Briatore. Ulterior, şi miliardarul Lakshmi Mittal a cumpărat un pachet de acţiuni ale clubului.

Şi în Spania sunt echipe care au traversat perioade mai puţin faste şi au parcurs etapele procedurii de insolvenţă. Spre exemplu Real Club Deportivo Mallorca, câştigătoare a Cupei Regelui în 2002–03, a intrat sub administrare specială în mai 2010. În final, clubul a fost preluat de un consorţiu din care face parte şi superstarul tenisului, Rafael Nadal.

În aceste condiţii solicitarea de a se aplica procedura insolvenţei în cazul lui FC Rapid SA trebuie înţeleasă ca o măsură de protejare şi de salvgardare a clubului, în vederea însănătoşirii sale financiare cât mai rapide, şi de achitare a datoriilor restante. Suntem convinşi că măsurile ce vor fi luate vor împiedica declanşarea a ceea ce cu toţii dorim să evităm, respectiv procedura falimentului.

FC Rapid SA

Să nu vorbeşti niciodată cu farsorii !

08.11.2012| 10 Comentarii
Postat in: Comunicate de presa, Evenimente, Sport

Unul dintre lucrurile pe care le regret în viaţă este acela că fotbalul m-a obligat uneori să mă conversez cu diverşi scandalagii. Unii sunt simpli scandalagii şi atât. Alţii însă, mult mai periculoşi, sunt cei pentru care scandalul este raţiunea de a exista. Nu pot trăi fără scandal. De fapt, ei NU EXISTĂ fără scandal. Sunt dependenţi de el şi de publicitate. Neputând să producă altceva, produc agitaţie şi rumoare publică.

E patologic de important pentru unii oameni ca ei să fie veşnic pe „prima pagină”. Pentru acest scop nu trebuie evitat nici un efort. Trebuie vorbit la toate posturile de radio şi TV; trebuie găsite toate talk – show – urile deocheate; trebuie plătite interviuri în toate tabloidele. Dacă există un scandal, e bine. Dacă nu, trebuie inventat unul. Orice născocire şi orice deformare a realităţii şi adevărului este acceptabilă în acest sens. Scornirea unei poveşti bolnave este perfect acceptabilă.

Unul din aceşti farsori este Domnul GI. Sunt una din victimele sale recente. Am discutat cu el la telefon de curând (cine m-o fi pus ?). Referitor la viitorul Rapidului am amintit numele domnului Niculae. În context elogios, întrucât pentru mine domnul Niculae este imaginea reuşitei: un om puternic, creativ, productiv; un om al reuşitei, generator de locuri de muncă şi plătitor de sume imense la bugetele statului. Un om de afaceri adevărat, de fier, nu de carton. Cam asta a fost discuţia mea cu domnul GI. Fără nici o referire de natură etnică.

Mai departe au lucrat bolile psihice care zac în Domnul GI. Alături de grandomania afişată permanent şi ostentativ, cu desăvârşit prost gust, Domnul GI este un om apăsat de o invidie maladivă. Este invidios pe toţi cei care au reuşit mai mult decât el, în afaceri sau în alte domenii. Pe cei care reuşesc să aibă fabrici cu care ştiu ce să facă – spre deosebire de el. Pe cei care produc valoare adăugată reală, nu îşi măsoară averea în metru pătrat înmulţit cu preţul terenului. Niculae şi alţii din aceiaşi categorie de „grei” sunt obiectul invidiei Domnului GI. Fabricile lor merg şi afacerile le sunt solide.

Astfel încât Domnul GI şi-a propus să mai pună în scenă încă un scandal public, care să învenineze relaţia mea cu domnul Niculae. Aşa că a aruncat în mass media o afirmaţie PE CARE EU NU AM FĂCUT-O NICIODATĂ. Ceea ce i-a venit în minte şi a afirmat public a fost, mai mult ca sigur, ceea ce EL ÎNSUŞI GÂNDEŞTE. Şi-a transpus propriile imaginaţii în seama mea ! Aşa a apărut povestea cu „ţi”.

Cine e de vină pentru situaţia jenantă de acum ? Eu, desigur. De ce ? Pentru că am fost atât de naiv încât să îl tratez pe Domnul GI ca pe un om sănătos, ca pe un egal, ca pe un coleg de Liga 1 şi de Top 300, şi să discut cu el.

Promit că de acum încolo Domnul GI nu va mai avea ocazia de a pune pe seama mea propriile sale fantezii, în urma unor discuţii directe.
Domnule GI, numărul dumneavoastră de telefon este salvat în telefonul meu. De azi, la numărul dumneavoastră de telefon apare scris „NU RĂSPUNDE. E SATANA”.

Suporterilor Rapidului

08.11.2012| 24 Comentarii
Postat in: Comunicate de presa, Sport

Sunt vremuri grele. E un sezon în care lucrurile nu merg cum ar fi trebuit.

Noi, cei răspunzători de destinele Rapidului, am aplicat o strategie care, din păcate, nu a funcţionat cum am gândit-o noi. Ultimii ani au fost, în general, săraci în performanţe înalte. Nu am luat nici un trofeu iar, în afara calificării într-o cupă europeană, nu avem cu ce ne lăuda.

Vă înţeleg frustrarea şi nemulţumirea. Înţeleg că, obişnuiţi cu performanţe de valoare ale Rapidului timp de atâţia ani, vă vine greu să acceptaţi situaţia de criză din prezent.

Trebuie să acceptaţi însă că nici o criză nu este eternă. Crizele vin şi, dacă sunt gestionate cu înţelepciune, trec, lăsând organismul mai întărit.

Trebuie să credeţi că Rapid face tot ce poate şi tot ce crede că este mai bine pentru a ieşi din criză. Trebuie să credeţi în jucătorii Rapidului, în calitatea şi în valoarea lor. Trebuie să credeţi că sunt capabili de revenire. Mai este peste jumătate din Campionat înaintea noastră. Se poate recupera handicapul pe care îl avem acum.

Trebuie să credeţi că acest moment greu va fi depăşit.

Soluţia de a fi SUPORTERI RAPIDIŞTI nu este contestarea echipei. În afară de suspendarea – din nou – a terenului nu puteţi obţine nimic mai bun.

Soluţia este aceea de a-i susţine pe jucători. Acum este momentul în care au nevoie de sprijin moral din partea voastră.

Vă înţeleg şi vă respect dar nu pot să fiu de acord cu manifestările voastre. Continuând în această manieră ne vom autodistruge !

Fie Voia Voastră !

22.10.2012| 61 Comentarii
Postat in: Evenimente, Sport

Dragi rapidişti „dan din salajan”, „niti_rapid”, „Cirstea Ion”, „Boncescu George Valentin”, „cristian fcrb”, „mic rapidist”, „nefertem”, „vadim”, „RAF”, „Ionut”, „Miky”, „truta cristian”, „Geanina”, „craca_giulesti”, „un umil fan”, „mihai”, şi toţi ceilalţi care aţi cerut înlocuirea antrenorului Ioan Ovidiu Sabău,

FIE VOIA VOASTRĂ !

În urma jocului de vineri conducerea clubului a hotărât despărţirea de domnul Sabău. Am dat curs solicitărilor voastre insistente şi am acceptat înlocuirea antrenorului principal şi a staff-ului său.

Sunt unul din cei care l-au susţinut constant pe Ioan Ovidiu Sabău. Am afirmat în repetate rânduri că îl apreciez ca om şi ca antrenor, după cum l-am apreciat şi ca jucător. Nu mă dezic de cele afirmate. Respectul meu pentru dânsul rămâne.

Există însă o problemă. Cunoştinţele şi abilităţile care trebuie să existe în bagajul unui bun antrenor trebuie să fie foarte variate. De obicei se vorbeşte despre cele tehnice şi tactice. Din experienţa fotbalului mare vă pot spune că cele ce se cer unui bun tehnician sunt mult mai multe. Unul din domeniile despre care nu se prea comentează este cel al TACTULUI. Tactul de a-ţi apropia oamenii, de a „câştiga” Vestiarul, de a-ţi apropia jucătorii şi de a-i aduce, din punct de vedere mental, la „forma maximă” la momentul potrivit. Tactul nu se învaţă, se pare. Ca şi talentul. Este înnăscut. Ori îl ai, ori nu-l ai.

Pe acest teren s-a frânt colaborarea Rapidului cu domnul Sabău. După perioada de pregătire şi după 11 etape de campionat relaţia dintre jucători şi antrenorul principal a continuat să fie una de răceală. Jucătorii, pe de o parte, şi antrenorul cu staff-ul său, pe de altă parte, nu au găsit nicicum calea potrivită de comunicare şi colaborare. Aşa se face că în prezent Rapid este pe nedoritul loc 8 în clasament.

Dincolo de respectul faţă de Sabău, am fost nevoit să accept faptul că ACUM Sabău nu e omul potrivit pentru Rapid. Cum am mai scris, Rapid îşi doreşte gustul victoriei ACUM, nu peste câteva luni sau peste câţiva ani. Obiectivul nostru este în fiecare an câştigarea campionatului. Nu avem răbdare, nici timp. Bună sau rea, aceasta este filozofia Rapidului: Victoria – ACUM ! Se pare că viziunea lui Sabău este pe o altă lungime de undă. El ar fi avut, probabil, nevoie de mai mult timp pentru creşterea şi omogenizarea unei echipe competitive. Din păcate pentru noi toţi, aşa ceva nu este posibil. Am decis deci să ne oprim din colaborarea noastră.

Îi dorim mult succes lui Neluţu Sabău în cariera sa profesională. Am convingerea că va găsi locul potrivit în care stilul său de antrenor să se întâlnească cu o echipă corespunzătoare.

Lui Marian Rada, marele şi eternul Rapidist, îi doresc să ne arate tuturor că este un bun dirijor, capabil să formeze, în timp – record, o orchestră care să nu mai cânte fals. Marian, misiunea ta e clară şi tu o ştii foarte bine: campionatul, cupa, cupele europene ! E greu dar nu imposibil ! Mai sunt jocuri din Tur, plus întreg Returul ! Arată-ne ce poţi ! Ai un lot bun, cu jucători de valoare. Adu-i împreună pe toţi şi dă-le ocazia să – şi dovedească posibilităţile, fiecare pe postul cel mai potrivit ! Redă-le plăcerea de a juca fotbal. Şi nouă, plăcerea de a vedea fotbal de calitate şi de a CÂŞTIGA din nou.

Fani ai Rapidului, e nevoie de voi. Reveniţi lângă Echipă şi lângă Marian Rada!