Un om de succes este cel care poate construi o fundatie solida din caramizile pe care altii le-au aruncat in el.
David Brinkley

Afaceri

COMUNICAT DE PRESĂ – ANA ASLAN HEALTH SPA EFORIE NORD a câştigat titlul de „Cel mai bun Spa al anului 2012”

30.05.2013| 8 Comentarii
Postat in: Afaceri, Comunicate de presa, Evenimente

Va prezint mai jos un comunicat de presa dat publicitatii de ANA HOTELS.

ANA ASLAN HEALTH SPA din Eforie Nord, parte a lanţului hotelier ANA HOTELS, a obţinut titlul de „Cel mai bun Spa al anului 2012”. Acest titlu i-a fost conferit cu prilejul Galei Premiilor de Excelenţă organizate în cadrul evenimentului Hotel Tourism & Leisure Investment Forum 2013, cel mai prestigios forum anual al industriei hoteliere şi de turism din România, desfăşurat la Bucureşti la data de 22 mai 2013. Acest prestigios eveniment recompensează anual cele mai eficiente şi inovative proiecte din industria ospitalităţii şi turismului din România.

Premiul obţinut în acest an reprezintă o nouă recunoaştere a creativităţii şi perseverenţei companiei ANA HOTELS care deţine şi operează hotelurile ATHENEE PALACE HILTON***** şi CROWNE PLAZA**** din Bucureşti, SPORT HOTEL & SPA****, BRADUL*** şi POIANA*** din Poiana Braşov, şi EUROPA**** şi ASTORIA*** din Eforie Nord.

El dovedeşte că ANA HOTELS continuă să se situeze, an de an, în top-ul operatorilor şi furnizorilor de servicii din industria hotelieră din România. În anii precedenţi compania a obţinut numeroase premii în cadrul Galelor Premiilor de Excelenţă, inclusiv titlul de „Investment of the Year / Investiţia Anului”, ca urmare a eforturilor sale permanente de creştere a calităţii serviciilor oferite de toate hotelurile din lanţul ANA. Investiţiile substanţiale făcute de ANA HOTELS începând cu anul 2010 au avut drept consecinţă ridicarea standardelor de calitate, creşterea gradului de satisfacţie a oaspeţilor şi consolidarea brandului ANA ASLAN HEALTH SPA la nivel naţional şi internaţional.

Recompensarea calităţii „Premium” a prestaţiilor oferite de ANA ASLAN HEALTH SPA prin conferirea premiului de „Cel mai bun Spa al anului 2012” este pe cât de onorantă, pe atât de angajantă pentru toţi oamenii de la ANA HOTELS. Este uşor să ajungi în vârf; este mult mai greu să te menţii acolo. Aceasta este ţinta noastră în ceea ce priveşte serviciile de Spa: să ne menţinem MEREU ÎN FRUNTE !

SC ANA HOTELS SA

FOTBAL CLUB RAPID COMUNICAT DE PRESĂ

15.02.2013| 1 Comentarii
Postat in: Afaceri, Comunicate de presa, Sport

Va prezint un comunicat de presa dat publicitatii astazi 15.02.2013 de FC Rapid Bucuresti

“Comunicat de presa

FC Rapid are de făcut câteva precizări în legătură cu articolul „George Copos e invincibil în afaceri » Taher, Iacov, Corvinul şi două bănci au rămas cu buza umflată!” apărut în ediţia electronică a cotidianului „Gazeta Sporturilor” din ziua de 15.02.2013 sub semnătura domnului Cătălin Popescu. Articolul se referă la tabelul preliminar de creanţe, dat publicităţii după întocmirea sa de către administratorul judiciar în dosarul de insolvenţă în care este implicat FC Rapid.

1.  La masa credală s-au înscris 163 de creditori care au solicitat creanţe în valoare de 210.838.992 lei, respectiv circa 48 de milioane de euro.
2. Solicitările au fost examinate de administratorul judiciar, în aplicarea prevederilor literei k) din art. 20 al Legii nr. 85 din 2006 privind procedura insolvenţei, care stabileşte că una din principalele obligaţii ale administratorului judiciar este: “verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea, precum şi întocmirea tabelului de creanţe.”
3.    Analizând cererile creditorilor şi documentele justificative pe care fiecare pretins creditor le-a ataşat cererii sale pentru a-şi dovedi creanţa, administratorul judiciar a admis suma de circa 148 de milioane de lei, adică aproximativ 34 milioane euro. Ca atare, în tabelul preliminar de creanţe au fost înscrise doar acele creanţe care au fost dovedite şi care îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege. Este ştiut că în cadrul procedurii de insolvenţă sunt luate în consideraţie DOAR ACELE CREANŢE CARE POT FI DOVEDITE.
4. Diferenţa dintre suma totală solicitată, respectiv 210.838.992 lei, şi cea admisă de administratorul judiciar, respectiv 148 milioane de lei, constă în faptul că multe aşa – zise creanţe fie că nu pot fi dovedite, fie că nu există, fie că nu mai există la data aprobării tabelului.
5. Pentru corecta informare a opiniei publice şi a mass media prezentăm câteva exemple semnificative de creanţe care au fost solicitate a fi înscrise iniţial dar care NU au fost aprobate de administratorul judiciar:
a.  Jucătorul Vladimir Bozovici a solicitat iniţial suma de 80.000 euro. Ulterior înregistrării solicitării, el a încheiat cu FC Rapid o înţelegere, reciproc avantajoasă, prin care s-a convenit asupra încetării colaborării sale cu clubul. Prin această înţelegere Bozovici a renunţat la suma solicitată. Ca atare, această creanţă ne mai existând, suma de 80.000 euro nu a mai fost aprobată de administratorul judiciar pentru a fi inclusă în tabelul preliminar de creanţe; situaţii similare există şi în cazul altor câţiva jucători care, iniţial, au solicitat diverse sume dar, ulterior, în urma unor negocieri, au renunţat la ele;
b. Unicredit Ţiriac Bank s-a înscris, iniţial, la masa credală cu 1.504.445 euro. Ulterior acestui moment FC Rapid a restituit, la scadenţă, suma datorată băncii, respectând prevederile contractului încheiat cu aceasta. Ca atare, administratorul judiciar a constatat că această creanţă nu mai există şi, în mod corespunzător, nu a aprobat-o. O situaţie asemănătoare apare în cazul ATE Bank;
c. Sumele solicitate de FC Corvinul Hunedoara şi de alţi câţiva creditori nu pot fi dovedite; ca atare, nici ele nu au fost aprobate de administratorul judiciar.
6.  Din motive de spaţiu ne oprim aici cu exemplele, făcând din nou precizarea că fiecare sumă care a fost admisă de administratorul judiciar se bazează pe dovezi certe privind existenţa creanţelor şi asupra caracterului lor lichid şi exigibil. În mod corespunzător, acele creanţe a căror existenţă nu poate fi dovedită nu au fost admise, conform prevederilor legii. Administratorul judiciar dispune de toate documentele şi probele în sprijinul hotărârii sale privind forma actuală a tabelului de creanţe.
7. Regretăm că „Gazeta Sporturilor” şi autorul Cătălin Popescu au ales, din nou, pentru a nu ştiu câta oară, să publice despre FC Rapid informaţii neverificate şi prezentate în mod tendenţios. Desigur, nu putem cere cititorilor să fie experţi în insolvenţă, pentru a-i cunoaşte mecanismele. Nu putem cere acest lucru nici măcar autorului – care, evident, este în NECUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ. Putem cere, însă, ca orice autor de bună credinţă să se documenteze şi să verifice în prealabil informaţiile pe care le publică – ceea ce nu a fost cazul nici de această dată. Considerăm că ar fi fost onest ca autorul să se intereseze care sunt motivele diferenţei dintre suma solicitată iniţial de creditori şi cea aprobată de administratorul judiciar – motive foarte simple, de altfel.
8. FC Rapid are în continuare toată deschiderea şi transparenţa de a furniza datele care să confirme faptul că procedura de insolvenţă se desfăşoară cu respectarea întocmai a tuturor prevederilor legale. Sunt în interesul general cunoaşterea adevărului, protejarea intereselor tuturor creditorilor şi salvarea clubului FC Rapid.
9. Regretăm caracterul tabloidic, scandaloid şi de telenovelă în care „Gazeta Sporturilor” prezintă situaţia de la FC Rapid. Am regreta dacă domnul Cătălin Popescu ar reuşi să transforme „Gazeta Sporturilor” în ceea ce „Academia Caţavencu” numea, pe vremuri, „Mazeta Sporturilor”.

Fotbal Club Rapid Bucureşti”

Scrisorile lui Copos. Scrisoarea a IV-a. Drept – credinciosului Cristian

10.12.2012| 2 Comentarii
Postat in: Afaceri, Eseuri Cultura, Sport

Stimate domnule Cristian Geambaşu,

Consider de datoria mea să fac câteva comentarii referitoare la articolul dumneavoastră, „Copos aşa cum îl ştiţi”. Având în vedere rezonanţa profund creştină a numelui dumneavoastră mă voi destăinui ca unui duhovnic, cu toată sinceritatea; aşa, măcar, vor afla cititorii „cum să îl ştie pe Copos”.

Să luăm lucrurile punctual, aşa cum v-am obişnuit în precedentele mele „Scrisori”:

1.    Aveţi o preocupare majoră în ceea ce priveşte relaţia mea cu justiţia. Apreciez. Păcat însă că memoria vă joacă feste, de cel puţin două ori:
a.    Uitaţi că înaintea instanţei care a pronunţat o condamnare a existat o altă instanţă, la fel de onorabilă, care a pronunţat O ACHITARE !
b.    Uitaţi de existenţa principiului prezumţiei de nevinovăţie, care spune că orice om este considerat NEVINOVAT până la rămânerea definitivă a unei sentinţe de condamnare; având în vedere că hotărârea la care faceţi referire NU ESTE DEFINITIVĂ, prezumţia de nevinovăţie mi se aplică.
2.    Aţi înţeles (sau, poate, aţi interpretat) greşit părerea mea despre doamna Maria Andrieş. În realitate, am o înaltă apreciere faţă de calităţile sale jurnalistice, absolut incontestabile. Citesc întotdeauna cu interes, cu pasiune chiar, articolele sale, mai ales pe cele despre mine. Totodată, sunt convins de multiplele sale talente. Am încercat să îi fac un compliment, nicidecum să o desconsider. Singura mea obiecţie faţă de analiza pe care a realizat-o mai deunăzi este aceea că, în general, fiecare om e bine să facă ceea ce ştie foarte bine. Or, în cazul de faţă, am convingerea că activităţile financiar bancare şi comerciale nu sunt „punctul forte” al colegei dumneavoastră. Altfel, ar fi om de afaceri ori de bancă. Poate că doamna este în situaţia lui Eminescu (la care aţi făcut referire în textul dumneavoastră): şi Eminescu a scris mult despre economie, ceea ce însă nu l-a ajutat să devină om de afaceri. El se pricepea la alte lucruri !
3. Jurnalismul nu este o activitate minoră. Se întâmplă însă ca jurnalismul să fie una, iar economia – alta. Fac apel din nou la memoria dumneavoastră şi vă rog să vă amintiţi cum a mers economia românească atunci când ministrul ei a fost, pentru o anumită perioadă, un jurnalist – pentru care, de altfel, am toată stima şi consideraţia. Ca jurnalist, nu ca ministru !
4.    „Clubul mi-a adus faimă şi bani”:
a.    întrebare retorică: aţi dori oare să vă aflaţi în stadionul Giuleşti, să fiţi George Copos şi să vă bucuraţi de faima mea din prezent? Mă îndoiesc !
b.    despre bani: v-aş dori să aveţi atâţia bani câţi am câştigat eu de pe urma Rapidului (pentru care am cheltuit milioanele de euro despre care ştiţi cu toţii), dar nu e creştineşte să blestemi în Postul Crăciunului !
5.    „Clubul pe care puneam mâna în urmă cu vreo 20 de ani” era ceva mort; mai exista doar numele din el. L-am reînviat. La solicitarea părinţilor celor care acum mă critică. Credeţi oare că a fost o greşeală ? Ar fi trebuit să îl las „să se ducă” ? Mă întreb şi eu !
6.    „Fiind la fel de nepriceput ca şi colega mea în ale finanţelor, continuu să nu cred că un imperiu al afacerilor se poate clădi pe fundaţie de savarine şi cărămizi de plăcinte.” Nu sunteţi deloc descalificat în ochii mei, doar că aveţi informaţie insuficientă. Uitaţi că foarte multe afaceri colosale se derulează în sectorul industriei alimentare: unii fac băuturi: Coca Cola ori Pepsi Cola; alţii fac ciocolată şi dulciuri: poate aţi auzit de Kraft Jacobs Suchard ori de Ferrero Rocher. Alţii fac savarine şi plăcinte. Credeţi-mă, „fundaţiile de savarine” şi „cărămizile de plăcinte” sunt un business adevărat. Oamenii au nevoie de alimente tot timpul.
7.    Aveţi dreptate când afirmaţi că plătesc salarii şi dezamorsez tensiuni sociale. Nu ştiu însă la ce vă referiţi când vorbiţi despre „dispreţul patronului faţă de salariatul netrebnic”, despre „capitalismul cu faţă comunistoidă” ori despre „aroganţa şi obrăznicia angajatorului faţă de angajat”. Dacă ar fi să căutăm resorturile comunistoide din societatea noastră, atunci ar trebui, poate, să le căutăm în altă parte. Chestiunea cu aroganţa, dispreţul şi obrăznicia angajatorului sunt extrase din manualele de istoria patriei, din cele de economie politică şi din cele de socialism ştiinţific tipărite înainte de 1989. Acolo se arată ce rău e burghezul. Poate doar moşierul să fie mai rău ! În realitate, lucrurile sunt simple şi piaţa le reglează pe toate: piaţa îţi arată de câţi angajaţi ai nevoie; ea îi impune cu cât să îi plăteşti, în funcţie de ce produci, la ce calitate şi la ce preţ vinzi; ea te obligă – cam ca acum, din păcate – să îţi adaptezi numărul de angajaţi la cerinţele pieţei. În rest, orice angajator serios ştie bine că fără angajaţii săi loiali nu poate rezista. Are tot interesul să îi ţină aproape de el şi mulţumiţi. Deci, chestiunea cu „dispreţul” este o gogoaşă „comunistoidă”.
8.    „George Copos nu este misogin”. Corect. Ceea ce i-am scris doamnei Maria Andrieş era legat strict de cunoaşterea sau nu a mecanismelor economice. Nu era un atac la nici o femeie din lume. Necunoscătorii în ale economiei sunt atât bărbaţi cât şi femei. Dacă, spre exemplu, în locul ei aţi fi scris dumneavoastră, mi-aş fi exprimat convingerea că sunteţi un excelent şofer, un mare jucător de jocuri pe calculator sau un minunat pescar. Dar staţi deoparte de finanţe şi comerţ – nu e lumea în care vă mişcaţi cu uşurinţă !
9.    Constat că în scris folosiţi „Î din I” şi „sînt” spre deosebire de mine, care folosesc „Î din A” şi „sunt”. Să consultăm amândoi Academia Română, prin Monitorul Oficial Nr. 59 din 22 martie 1993 – Regulile “Sextil Puşcariu”.

Cu stimă,
Gheorghe Copos

Despre preţuri şi despre calitate

03.12.2012| 12 Comentarii
Postat in: Afaceri, Media

În presa din 3 decembrie 2012 a fost publicat un studiu intitulat „De ce nu aleg străinii să-şi petreacă Revelionul în România.” Printre altele, în studiu se arată că „preţurile mari practicate de hotelieri la munte, opţiunile limitate de agrement, dar şi majoritatea restaurantelor şi magazinelor închise în prima zi din noul an ţin turiştii străini departe de România de Revelion, potrivit agenţiilor de turism. Pe Valea Prahovei, un Revelion este mai scump decât în Elveţia şi costă cu 20-30% mai mult decât în Austria sau cu 40% mai mari decât în Bulgaria. Străinii ar putea fi atraşi de revelion aici cu tarife mai mici, mai ales la munte. Străinii nu vor să plătească 300-400 de euro doar pentru masa de Revelion la un hotel de cinci stele în Bucureşti. Preţurile sunt aşa de mari pentru că sunt dispuşi să le plătească românii, persoane publice şi diverse staruri şi starlete care vor să fie văzute”. Problema este ce servicii primeşti pentru banii aceştia: este relaţia calitate – preţ. Hotelurile deţinute de George Copos la Poiana Braşov sunt printre cele mai scumpe de la munte. „

Analiza este interesantă şi merită câteva scurte comentarii.
1.    Cred că premisa de la care se porneşte, aceea că există „români” şi „străini”, este forţată. În Uniunea Europeană, din câte ştiu eu, există doar „cetăţeni europeni”. UE este o structură anti – discriminare. Nu cred că Românii trebuie să fie consideraţi nici mai sus, dar nici mai jos decât străinii. Nu ne supra – evaluăm dar nici nu trebuie să ne sub – evaluăm.

2.    Din câte ştiu eu, în economia de piaţă preţurile nu se formează arbitrar. Aici acţionează legi obiective, dintre care una este „Legea cererii şi a ofertei”, lege pe baza căreia se stabilesc preţurile. Acestea nu sunt o creaţie artificială. Preţul pe Valea Prahovei sau la Poiana Braşov nu se stabilesc în funcţie de preţurile în Elveţia, Austria, Malta sau Dubai. Ele se stabilesc în funcţie de valoarea cu care hotelierii reuşesc să îşi vândă produsele: noaptea de cazare ori masa de Revelion. Dacă reuşesc să o vândă la un preţ corect, atunci eu aş spune: „Bravo lor”. Înseamnă că produsul este de bună calitate şi atât de interesant încât sunt oameni dispuşi să cumpere la acest nivel.

3.    Consider că preţurile Ana Hotels sunt corecte şi în concordanţă cu legile economiei de piaţă. Argument: toate locurile pe care le oferim noi pentru perioada de Revelion au fost deja vândute până la data de 25 noiembrie 2012. Înseamnă că preţurile sunt corecte. Poate că aceste preţuri îi miră pe unii. Pe alţii – nu. În economia de piaţă trebuie să se ofere produse adaptate fiecărei categorii sociale. Trebuie să existe produse la preţuri mici, pentru unii care caută aşa ceva, dar şi produse de calitate „premium”, pentru cei interesaţi.

4.    Cred că trebuie demontată mentalitatea că România trebuie să fie neapărat o „destinaţie ieftină”, pentru săraci. România poate fi şi o destinaţie care să ofere super – produse. Ce oferă în plus, spre exemplu, Dubai-ul, care este un deşert de nisip ? Cu ce este el mai spectaculos decât Poiana Braşov ? Şi totuşi Dubai-ul a ajuns o destinaţie foarte atractivă. De ce nu ar deveni şi România o astfel de destinaţie, unde produse de mare calitate să se epuizeze în câteva zile ?

5.    Concepţia mea este că atunci când oferi produse de bună calitate, aşa cum este cazul la Ana Hotels – care, în ultimii 3 ani, a investit peste 17 milioane de euro în hotelurile sale SPORT HOTEL & SPA şi BRADUL din Poiana Braşov – trebuie să oferi aceste produse la preţuri corespunzătoare calităţii lor. Trebuie ca preţul să reflecte calitatea produselor, iar acestea trebuie adaptate la cererea pieţei, adică să fie de o calitate fără cusur.

Hotelul CROWNE PLAZA – singurul hotel din România premiat în cadrul proiectului „Green Business Index 2012”

22.11.2012| 4 Comentarii
Postat in: Afaceri, Evenimente, Succes

COMUNICAT DE PRESĂ

Hotelul CROWNE PLAZA, parte a lanţului hotelier ANA HOTELS, a participat, pentru prima oară, la Proiectul multianual „Green Business Index”.

Acest proiect este singurul instrument de evaluare a responsabilităţii faţă de mediu a companiilor din România, conform standardelor ISO 14001 şi ISO 14031. Proiectul monitorizează iniţiativele de „economie verde” din sectorul de afaceri românesc, precum şi de asistenţă şi formare pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu. El reprezintă un barometru al responsabilităţii faţă de mediu a companiilor din România.

Peste 300 de companii au participat în anul 2012 la „Green Business Index”. Sectoarele de activitate ale companiilor participante au fost diverse: de la energie, transport şi managementul deşeurilor până la industria alimentară, cea auto, construcţii, sectorul financiar-bancar şi cel hotelier.

Pe baza evaluării iniţiativelor şi eforturilor făcute de companiile participante în ceea ce priveşte protecţia mediului, ANA HOTELS – CROWNE PLAZA a ocupat locul III în clasamentul general al companiilor înscrise în „Green Business Index 2012”, ocupând totodată şi alte două meritorii locuri III, la categoriile „Servicii/Comerţ„ şi, respectiv, „Achiziţii Verzi„.

Rezultatul obţinut de Ana Hotels CROWNE PLAZA, care plasează compania noastră într-un grup select de companii precum Danone PDPA, DHL International Romania, Ursus Breweries, United Romanian Breweries Bereprod sau Grup Servicii Petroliere, trebuie apreciat în contextul în care CROWNE PLAZA a fost singurul hotel din România ce a fost premiat în competiţie, având preocupările şi rezultatele sale remarcabile în promovarea „economiei verzi”.

Prin participarea sa cu succes la „Green Business Index 2012” Ana Hotels doreşte să arate că înţelege necesitatea tranziţiei spre busines-ul „verde” şi că este o verigă importantă în dezvoltarea economică durabilă a României şi în asumarea responsabilităţii corporatiste faţă de mediu.

SC ANA HOTELS SA

ANA HOTELS SA – COMPANIA HOTELIERĂ NUMĂRUL 1 ÎN ROMÂNIA

08.11.2012| 6 Comentarii
Postat in: Afaceri, Evenimente, Succes

La 2 noiembrie 2012 a avut loc cea de-a XX-a ediţie a TOPULUI NAŢIONAL AL FIRMELOR PRIVATE din România.

Clasamentele pe domenii de activitate au fost realizate în funcţie de PROFITUL BRUT, de CIFRA DE AFACERI şi de PRODUCTIVITATE, pe baza informaţiilor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Au intrat în competiţie 621.054 de societăţi comerciale.

Pe baza performanţelor sale economice S.C. ANA HOTELS S.A. s-a plasat pe PRIMUL LOC PE ŢARĂ la categoria „Întreprinderi Mari” din domeniul industriei hoteliere, atât în ceea ce priveşte CIFRA DE AFACERI cât şi în ceea ce priveşte PRODUCTIVITATEA.

Recunoaşterea naţională a acestor performanţe ne onorează dar nu ne surprinde. Dimpotrivă ! Ne aşteptam la ele pentru că eforturile noastre de a ne creşte capacitatea economică au fost foarte mari.

În urmă cu câţiva ani ne-am stabilit câteva obiective clare pe care am reuşit să le finalizăm, printr-un efort financiar de circa 25 de milioane Euro.

Am recondiţionat şi am modernizat în mare măsură hotelurile noastre din Bucureşti, respectiv ATHENEE PALACE HILTON şi CROWNE PLAZA.

Am renovat şi am ridicat la nivel de 4 stele standardele de confort la hotelurile noastre de la Poiana Braşov, respectiv SPORT HOTEL & SPA şi BRADUL. Odată cu renovarea acestor din urmă hoteluri şi cu diversificarea ofertei lor prin intrarea în funcţiune a modernului SPA de la SPORT HOTEL, suntem pregătiţi să intrăm într-o nouă eră a industriei hoteliere ANA, o eră a completei compatibilităţi cu industria hotelieră europeană.

Oaspeţii hotelurilor ANA pot constata cu uşurinţă că, în acest moment, nu mai există diferenţe între serviciile pe care le oferim noi şi ceea ce se oferă în orice hotel de clasă comparabilă din Europa.

Prin Ana Hotels SUNTEM EUROPENI !

Despre vot şi politică

11.06.2012| 11 Comentarii
Postat in: Afaceri, Eseuri Cultura

Ieri a apărut în Ziarul Financiar un comentariu semnat de Cristian Hostiuc, directorul editorial al publicaţiei. Comentariul se intitulează „Oare cu cine or fi votat Ţiriac, Şucu, Popoviciu, Isărescu, Negriţoiu, Copos şi toţi oamenii de afaceri?”. Comentariul conţine multe adevăruri: noi, printre care Ion Ţiriac, George Copos, Puiu Popoviciu, Dan Adamescu, Mişu Negriţoiu, Mugur Isărescu, Dan Şucu, Mariana Gheorghe- Petrom, Radu Timiş – Cristim, Răsvan Radu – Unicredit, Radu Gheţea – CEC, Dragoş Damian – Terapia Cluj, Ioan Nicolae – Braşov sau Ioan Niculae – Interagro, ne mândrim cu firmele noastre, cu brandurile pe care le-am lansat, cu numărul locurilor de muncă create, cu faptul că suntem principalii plătitori de taxe şi impozite atât la bugetul naţional, cât şi la bugetele locale. Într-adevăr, în companiile pe care le conducem ne uităm la fiecare ban cheltuit.

Autorul se întreabă, pe bună dreptate, poate: de ce nu avem păreri publice despre primari, ori despre ce fac consiliile locale sau judeţene, ori despre curăţenia din oraş sau sector, ori despre milioanele de euro cheltuiţi, anual, pe “excentricităţi” gen fântâni arteziene, răsaduri, ceasuri de aur, asfaltări mereu nereuşite ori gazon “la rulou”.

Faţă de punctul de vedere prezentat mă simt dator să fac câteva comentarii. Acum vreo 4 ani gândeam şi eu la fel cum gândeşte acum domnul Hostiuc: simţeam că noi, cei ce ne-am probat capacităţile organizatorice şi manageriale în companii private de succes, suntem nu doar capabili, dar chiar obligaţi să facem ceva pentru ţara noastră. Să ne implicăm în viaţa „cetăţii”: să vedem cum sunt cheltuiţi banii deveniţi publici, proveniţi din taxele şi impozitele plătite de noi, să facem ceva pentru curăţenie ori pentru infrastructură, ori pentru sănătate, ori pentru învăţământ, ori pentru atâtea altele. Am fost mulţi care am crezut în şansa ca eficacitatea din business să producă eficacitate şi la nivel naţional: dacă banii privaţi se pot multiplica şi se pot cheltui apoi cu chibzuinţă, atunci se poate face acelaşi lucru şi cu banii publici: să îi investeşti în domenii economice sănătoase, să îi laşi să genereze valoare adăugată, iar apoi să îi cheltuieşti cu maximă eficienţă.

Cu acest gând am intrat în viaţa politică, după ani de activitate în viaţa patronală. În mişcarea patronală au fost implicaţi mulţi din cei la care se gândeşte domnul Hostiuc, printre care Dinu Patriciu ori Florin Pogonaru – ca să dau numai câteva nume. Ulterior, în 2004, am făcut „pasul înainte”: eu am devenit „vârful de lance” acceptând să devin senator şi, apoi, vice prim ministru pentru mediul de afaceri – domeniu pe care îl cunosc foarte bine. În acea formulă guvernamentală erau şi alţi oameni de afaceri importanţi – culoarea politică nu prea conta, pentru că veneam din mediul de afaceri şi credeam cu toţii în eficienţă şi în buna gestionare a treburilor: Adriean Videanu, Gheorghe Pogea, Ionuţ Popescu şi alţii.

Alături de mine, în sprijinirea mediului de afaceri, au venit mulţi din cei nominalizaţi de domnul Hostiuc, în sensul că nici o măsură pe care am promovat-o cât timp am fost în politică nu s-a luat fără să mă consult în prealabil cu reprezentanţii marcanţi ai mediului de afaceri, adică a marilor contribuabili. Am încercat cu toţii şi de multe ori chiar am reuşit. Am reuşit să sprijinim exporturile, am reuşit, să atragem investiţii străine de circa 8 – 9 miliarde de euro anual în vremea lui 2005 – 2006, am primenit legislaţia în domeniul societăţilor comerciale, am reuşit să determinăm mari companii transnaţionale să aleagă România ca loc de realizare a unor investiţii majore – mă gândesc, spre exemplu, la Renault.
În final însă s-a dovedit – ca să mă exprim în termeni sportivi – că nu e suficient să alergi suta de metri în 10 secunde ca să poţi deveni un bun jucător de fotbal, chiar dacă sporturi sunt amândouă. Arena politică ne-a rezervat, multora dintre cei implicaţi atunci în viaţa publică, surprize mari şi nu foarte plăcute. Resimţim şi acum efectele. Şi Patriciu, şi Seres, şi alţii. Astfel încât întrebarea domnului Hostiuc poate primi răspunsuri foarte nuanţate.

Deci: cu cine am votat? Simplu: cu cei care, cred eu, vor face curăţenie, vor regulariza infrastructura rutieră, vor reface parcurile, vor reabilita arenele sportive, vor face şcoli şi grădiniţe, vor readuce civilizaţia în spitale. Cu cei care vor face ca localităţile din România să renască, astfel încât turiştii să vină în număr mare, dându-mi astfel posibilitatea să plătesc impozite şi taxe mari la bugetele statului şi, în acelaşi timp, să cresc din nou numărul de locuri de muncă. Important este ca oamenii aleşi să îşi facă treaba. Marii eroi sunt adesea Eroi Necunoscuţi.

Despre plecări şi veniri

04.05.2012| 19 Comentarii
Postat in: Afaceri, Evenimente

Mai demult am făcut politică. Am crezut că, aducând eficienţa actului managerial privat în administraţie, pot fi util ţării mele. În final s-a văzut că nu aveam nici toate informaţiile, nici toate deprinderile necesare pentru a fi un adevărat politician al acestei ţări – cel puţin la acea dată. Am renunţat şi m-am întors la ale mele, adică la lumea afacerilor, unde mă simt bine, unde cunosc regulile şi unde pot performa.

Am declarat în repetate rânduri, şi o mai fac odată, că întoarcerea în politică nu mă mai interesează. Cu toate acestea nu pot să nu mă interesez de ce se întâmplă în viaţa politică a ţării, deoarece multe dintre mişcările de pe scena publică influenţează în mod direct mediul de afaceri – mă refer strict la impactul asupra mediului privat şi nu fac nici o referire la chestiuni care ţin exclusiv de Guvern. Ca să dau un singur exemplu: căderea a două guverne în decurs de trei luni a aruncat leul la cote absolut îngrijorătoare, cu perspectiva ca acesta să fie tranzacţionat la nivelul de 4,3 – 4,5 lei pentru un euro în cea mai mare parte a anului 2012, aşa cum susţin surse din BNR. Efectele asupra mediului de afaceri sunt majore – pentru producători, pentru consumatori, pentru importatori şi pentru exportatori – şi reclamă regândirea strategiilor, a bugetelor, a planurilor de investiţii şi a multor alte lucruri.

Deci, chiar dacă practicarea politicii nu mă mai pasionează, nu pot să fiu rupt de observarea evenimentelor. Nu am parti – pris –uri politice. Nu sunt un politolog. Nu fac comentarii despre ideologii, despre „Dreapta”, „Stânga”, „Social – democraţie”, „Liberalism” ori altele de acest gen. Nu e treaba mea. Ceea ce mă interesează este să pot produce bunuri şi servicii de calitate, să creez valoare adăugată, ca să pot oferi oamenilor din această ţară locuri de muncă, salarii corecte şi o speranţă pentru viitor. Sub acest aspect sunt interesat de măsurile care se preconizează, de impactul lor asupra afacerilor noastre şi de oamenii chemaţi să aplice politicile publice.

Am luat cunoştinţă de Programul de guvernare dat publicităţii de noua echipă ce urmează a fi instalată la Palatul Victoria săptămâna viitoare. În ceea ce priveşte capitolul care mă interesează cel mai mult, “Economie, comerţ şi mediu de afaceri”, constat că, la nivel declarativ, stăm bine: relansarea economică; măsuri de stimulare a antreprenoriatului; introducerea de ordine şi coerenţă financiară; implementarea corectă a legislaţiei europene; respectarea legilor; repararea inechităţilor sociale; implementarea unei viziuni economice de lungă durată; predictibilitate; locuri de muncă; depolitizarea administraţiei publice. Vorbele sunt frumoase dar ele nu aparţin exclusiv acestui viitor guvern. Toate programele post – decembriste proclamau aceste lucruri. Nici unul nu programa dezastrul economic, adâncirea inegalităţilor ori creşterea şomajului. Deci, din programul de guvernare nu aflăm noutăţi senzaţionale.

Rămâne de exprimat un gând despre oamenii care vor pune în practică politicile publice. Aici sunt încrezător. Cred în capacitatea organizatorică a domnului Ioan Rus, ultimul dintre foştii miniştri de administraţie şi interne care chiar a lăsat urme. Cred în talentul de mare financiar al domnului Florin Georgescu. Cred în posibilităţile domnului Eduard Hellvig de a sprijini cu succes domeniul turismului. Cred în experienţa domnului Ovidiu Silaghi şi în puterea sa de a îmbunătăţi infrastructura de transporturi a ţării.

Vreau să cred în capacitatea acestui guvern – cum am vrut să cred şi în capacităţile celor anterioare – de a crea condiţii pentru creşterea numărului de locuri de muncă. Aştept măsurile anunţate, de reducere a costurilor angajatorilor cu forţa de muncă şi, respectiv de scădere a fiscalităţii. Guvernul nu va putea crea 1 milion de locuri de muncă. Le vom crea noi, oamenii de afaceri. Asta doar dacă vom fi ajutaţi să o facem, prin măsuri ce ţin atât de legislaţie cât şi de coerenţa administrativă.

TRIUMF ANA HOTELS LA GALA PREMIILOR DE EXCELENŢĂ DIN INDUSTRIA HOTELIERĂ

25.04.2012| 0 Comentarii
Postat in: Afaceri, Evenimente, Succes

În ziua de 24 aprilie a avut loc cea de-a doua ediţie a GALEI PREMIILOR DE EXCELENŢĂ, organizată în cadrul evenimentului Hotel Tourism & Leisure Investment Conference. Gala a avut ca scop “premierea celor mai eficiente şi inovative proiecte şi concepte care au marcat evoluţia industriei ospitalităţii şi turismului din România în anul 2011. Evenimentul a oferit o perspectivă actuală şi clară asupra performanţelor atinse în această industrie prin eforturi, inovaţie şi angajament de lungă durată, într-un context economic cel puţin dificil.”

Ana Hotels a fost nominalizată ca finalistă la mai multe categorii, respectiv:
–    Hotelul anului (Hoteluri de lux, doar cele de 4 si 5 stele) – Athenee Palace Hilton şi  Crowne Plaza, ambele din Bucureşti;
–    Cea mai buna strategie de renovare şi îmbunătăţire a hotelului – Sport Hotel & Spa, Poiana Braşov;
–    Hotelul anului pentru secţiunea turism de agrement – Sport Hotel & Spa, Poiana Braşov;
–    Hotelul anului în privinţa abordării politicii de mediu – Athenee Palace Hilton, Bucureşti;
–    Locaţia anului pentru conferinţe şi întâlniri de afaceri – Sport Hotel & Spa, Poiana Braşov;
–    Restaurantul anului – Roberto’s, în incinta hotelului Athenee Palace Hilton Bucureşti;
–    Barul anului – Crown Café, în incinta hotelului Crowne Plaza, Bucureşti;
–    Spa-ul anului – Sport Hotel & Spa, Poiana Braşov;
–    Contribuţie excepţională la dezvoltarea industriei – subsemnatul, proprietar al SC Ana Hotels SA;
–    Antreprenorul anului – subsemnatul, proprietar al SC Ana Hotels SA;
–    Rising star manager al anului într-un hotel – Carmina Gal, General Manager Ana Hotels Poiana Braşov.

Reprezentanţii Ana Hotels au fost declaraţi câştigători la următoarele categorii:
–    Contribuţie excepţională la dezvoltarea industriei – George Copos – proprietar, Ana Hotels;
–    Rising star manager al anului într-un hotel – Carmina Gal, General Manager Ana Hotels Poiana Braşov;
–    Hotelul anului în privinţa abordării politicii de mediu – Athenee Palace Hilton, Bucureşti.

În acest an Ana Hotels este societatea care a avut cele mai multe nominalizări în finale -11, şi care a câştigat cele mai multe premii – 3. Este un triumf pentru noi, cei care am gândit, am finanţat şi am executat proiectele noastre de dezvoltare. Este o satisfacţie să vedem că ne sunt apreciate realizările, după cum sunt apreciaţi şi cei peste 1.000 de angajaţi ai societăţii Ana Hotels. Meritul principal este al lor iar eu, în calitate de proprietar al companiei, sunt mândru de partenerii mei de muncă.

În anul 2011 am obţinut un singur premiu la Gala Premiilor de Excelenţă, respectiv premiul „Investment of the Year”. Anul 2012 şi cele trei premii obţinute acum pentru ceea ce am realizat în 2011 ne confirmă că am muncit bine şi cu folos. Suntem satisfăcuţi, deşi ştim că este încă loc de mai bine.

Şi adulţii spun lucruri trăsnite

02.02.2012| 7 Comentarii
Postat in: Afaceri, Sport

„Copiii spun lucruri trăsnite” este o emisiune TV care s-a bucurat de un mare succes în urmă cu câtăva vreme. Umorul afirmaţiilor trăsnite ale copiilor provenea din lipsa lor de informaţie şi de experienţă de viaţă. Se întâmplă uneori ca şi adulţii să spună lucruri trăsnite. Din păcate, în cazul lor nu mai funcţionează prezumţia de „afirmaţii nevinovate”, bazate pe necunoaşterea realităţii sau pe lipsa de informaţii.

Să luăm un exemplu: cineva se duce la schi. Vremea este frumoasă, vântul – normal. Schiază o parte din zi. Foloseşte pentru urcarea pârtiei toate mijloacele mecanice din staţiunea cu pricina: teleschiuri, telescaune, telegondole. La un moment dat vremea se schimbă. Vântul începe să bată cu o intensitate care, potrivit standardelor de securitate din industria transportului pe cablu, face ca funcţionarea mijloacelor de transport să pună în pericol siguranţa schiorilor. Se ia o decizie obligatorie – repet, una obligatorie, nu una lăsată la latitudinea operatorului transportului pe cablu – OPRIREA INSTALAŢIILOR.

Este de înţeles că în rândul schiorilor aflaţi pe pârtie poate să apară o stare de frustrare. Cei mai mulţi înţeleg situaţia. Dacă cunoşti cât de cât regulile de pe pârtie – unele nescrise, dar altele, cum ar fi cele de siguranţă a persoanelor transportate pe cablu, SCRISE CLAR – nu poţi să faci altceva decât să te conformezi situaţiei şi să înţelegi că, pe vânt puternic, instalaţiile nu pot funcţiona.
Dacă, în schimb, ori nu cunoşti regulile minimale ale pârtiei, ori eşti de rea credinţă, ori crezi că regulile sunt pentru oricine altcineva în afară de tine, pentru simplul motiv că tu eşti (sau ai fost) o vedetă TV, atunci faci scandal şi acuzi transportatorul pe cablu că a oprit instalaţiile din motive comerciale şi nu PENTRU A-ŢI PROTEJA ŢIE VIAŢA. Apoi dai buzna într-un studio TV şi îţi prezinţi elucubraţiile în direct: nu e adevărat că era vânt; nu e adevărat că instalaţiile, oricât de moderne, sunt concepute să funcţioneze în anumite condiţii de vânt şi, dacă condiţiile sunt depăşite, instalaţiile trebuie oprite, pentru siguranţa oamenilor de pe pârtie; nu e adevărat că sunt regulamente în acest sens şi că profesioniştii care operează instalaţiile le cunosc foarte bine; nu e adevărat că instalaţiile noastre „Doppelmeyer” de pe pârtie, cele mai moderne din lume, montate printr-o investiţie de 9 milioane de euro, sunt echipamente performante, dotate cu senzori de vânt care opresc automat funcţionarea aparaturii atunci când vântul depăşeşte o anumită intensitate. În general nu e nimic adevărat pe lume decât faptul că există un complot menit să te împiedice pe tine, marele star, să schiezi. Ţi se arată camerele video care monitorizează condiţiile meteo de pe pârtie, inclusiv în partea ei de sus: se vede clar că vântul bate cu putere. Reacţie: Nu e adevărat ! Ţi se explică regulile de siguranţă a transportului pe cablu. Reacţie: Nu e adevărat ! Ţi se explică faptul că oprirea instalaţiilor este făcută spre binele tău personal. Reacţie: Nu e adevărat ! Ţi se explică faptul că oamenii care operează instalaţiile sunt profesionişti care fac această profesie de o viaţă. Reacţie: Nu e adevărat ! Şi, în ignoranţa şi reaua ta credinţă, o ţii tot aşa: instalaţiile nu trebuiau oprite, în ciuda evidenţelor !

E greu să porţi un dialog cu astfel de oameni, care perseverează în eroare. Situaţia se aseamănă cu aceea în care un comandant de avion experimentat decide că nu se poate ateriza pe un anume aeroport, din cauza vremii nefavorabile, dar un pasager protestează vehement şi insistă într-una că aterizarea trebuie efectuată, cu orice risc, pentru că aşa doreşte el, pasagerul.

Şi adulţii spun, uneori, lucruri trăsnite !